# Un studiu preliminar leagă un semnal al creierului de manifestări diferite ale schizofreniei > Cercetătorii au comparat 25 de persoane cu schizofrenie cu 25 de participanți sănătoși. Asocierile observate necesită verificări independente. Publicat: 25 octombrie 2026, 12:15 · Actualizat: 25 octombrie 2026, 12:15 · Autor: Laurentiu Ionescu · Categorie: [Sănătate](https://jurnalulnational.ro/stiri/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/un-studiu-preliminar-leaga-un-semnal-al-creierului-de-manifestari/ · Publicație: Jurnalul National ![Reprezentare grafică a creierului schizofrenic](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/10/schizofrenie-1024x576.jpg) **O cercetare preliminară realizată în Canada a identificat o asociere între activitatea creierului din banda beta și manifestări ale schizofreniei analizate, de obicei, separat. Rezultatele indică posibilitatea unui mecanism comun pentru dificultăți care privesc percepția, vorbirea și severitatea clinică a bolii.** Science Advances a publicat studiul. La el au lucrat cercetători de la Universitatea McGill și Universitatea din Montreal, de la Centrul McConnell pentru Imagistică Cerebrală și din centrele de cercetare de la Centrul Spitalicesc al Universității din Montreal și Institutul Douglas. Toate instituțiile implicate se află în Canada. ## Comparația dintre participanți a evidențiat diferențe de activitate cerebrală Experimentul a inclus două grupuri: 25 de participanți diagnosticați cu schizofrenie și 25 de persoane sănătoase. Aceștia au îndeplinit o sarcină în care trebuiau să sincronizeze stimuli auditivi și vizuali. Cercetătorii le-au examinat și vorbirea, urmărind semnele de dezorganizare. Măsurătorile au fost realizate prin imagistică magnetoencefalografică (MEG) de înaltă rezoluție. Investigațiile s-au desfășurat la Centrul McConnell, care funcționează în cadrul Montreal Neurological Institute-Hospital, cunoscut drept The Neuro. Comparativ cu participanții sănătoși, grupul cu schizofrenie prezenta un semnal beta cu intensitate mai mică și ritm mai lent. Diferențele mai accentuate ale semnalului erau asociate cu: - dificultăți mai mari de a procesa sincronizarea dintre imagini și sunete; - o dezorganizare mai pronunțată a discursului; - o severitate clinică mai mare a simptomelor. Despre tiparul observat în activități diferite, Hsi (Tiana) Wei, autoare a lucrării și cercetătoare postdoctorală la Departamentul de Psihiatrie al Universității McGill și la Centrul de Cercetare Douglas, a explicat: „Ne-a atras atenția faptul că același semnal cerebral diminuat apărea indiferent de activitatea analizată, fie că participanții procesau un sunet sau o imagine, fie că efectuau o mișcare. Identificarea aceluiași tipar în domenii atât de diferite sugerează existența unui proces comun care ar putea lega aceste simptome”. Lena Palaniyappan, autorul principal, profesor de psihiatrie la McGill și director al Centrului de Excelență în Sănătatea Mintală a Tinerilor de la Spitalul Douglas, a descris interpretarea rezultatelor: „Avem astfel primele dovezi, încă preliminare, dar convingătoare, că măsurarea modului în care funcționează creierul, în special a felului în care își construiește și își revizuiește propriul model al lumii, ne-ar putea ajuta să înțelegem că există un element comun în spatele mai multor simptome ale schizofreniei”. ## Folosirea rezultatelor pentru sprijinirea tinerilor depinde de confirmări Wei a subliniat dimensiunea relativ mică a grupului cercetat. Relațiile dintre semnalul măsurat, vorbirea dezorganizată și severitatea clinică au nevoie de verificare prin cercetări independente, cu mai mulți participanți. În privința unei posibile utilizări pentru identificarea tinerilor care au nevoie de ajutor suplimentar, Palaniyappan a adăugat: „Primele semne ale schizofreniei apar încă din adolescență, dar adesea trec neobservate mult timp. Dacă rezultatele vor fi confirmate pe grupuri mai mari de participanți, am putea avea la dispoziție o metodă utilă pentru a identifica, dintre tinerii care solicită ajutor pentru probleme de sănătate mintală, persoanele care au nevoie de sprijin suplimentar pentru a preveni apariția psihozei”. O altă direcție posibilă de cercetare este investigarea acestui semnal drept țintă pentru tratamente viitoare. **Citește și:** - [Un antibiotic comun ar putea diminua riscul de schizofrenie la adolescenți Studiu](https://jurnalulnational.ro/un-antibiotic-comun-ar-putea-diminua-riscul-de-schizofrenie-la-adolescenti-studiu/)