# Ungaria a blocat UE de 21 de ori din 2011 folosind dreptul de veto > Analiză a modului în care dreptul de veto, un pilon al suveranității în UE, este folosit ca pârghie politică. Ungaria a blocat decizii de 21 de ori din 2011. Publicat: 1 aprilie 2026, 08:04 · Autor: Ioana Matei · Categorie: [Externe](https://jurnalulnational.ro/stiri/externe/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/ungaria-a-blocat-ue-de-21-de-ori-din-2011-folosind-dreptul-de-veto/ · Publicație: Jurnalul National ![veto Uniunea Europeană](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/04/veto-Uniunea-Europeana-1775023466-1024x576.webp) Dreptul de veto în Uniunea Europeană, un mecanism menit să protejeze suveranitatea națională, a devenit o veritabilă unealtă de presiune politică. Ungaria, de exemplu, a folosit acest drept de 21 de ori pentru a bloca decizii cheie în cadrul a 38 de probleme discutate din 2011 încoace, vizând în special ajutorul pentru Ucraina sau sancțiunile împotriva Rusiei. ## Un drept, nu o portiță de scăpare La prima vedere, lucrurile par simple. Conform tratatelor UE, blocul comunitar este o uniune de state suverane, nu o federație. asa ca, niciun guvern nu ar trebui forțat să accepte decizii care contravin intereselor sale fundamentale. Baza legală este solidă, e drept că nu poate fi contestată. Articolul 31(1) din Tratatul privind Uniunea Europeană impune unanimitate în deciziile de politică externă și de securitate. Mai mult, Articolul 4(2) obligă UE să respecte identitățile naționale ale statelor membre. dreptul de veto nu este o portiță de scăpare, ci a fost creat intenționat pentru a proteja suveranitatea în domenii esențiale (politică externă, fiscalitate, extindere și buget). ## De la suveranitate la pârghie de negociere Problema reală apare atunci când acest drept este folosit pentru a obține concesii în chestiuni fără nicio legătură. V-ați gândit vreodată cum se poate face diferența? Până la urmă, nu există garanții formale care să facă distincția între un veto legitim, bazat pe suveranitate, și unul folosit ca pârghie de negociere. Statele membre își prezintă constant fiecare veto ca pe o chestiune de protecție a suveranității. Iar Ungaria nu face excepție, justificându-și oficial acțiunile în același mod ca și alte țări, chiar și atunci când a blocat de 21 de ori decizii privind Rusia sau Ucraina. ## Blocați în capcana unanimității Și totuși, cum se poate rezolva acest blocaj? Aici intervine paradoxul. Orice reformă a sistemului de veto, inclusiv eliminarea lui, necesită unanimitate. Numai că o astfel de decizie blochează Uniunea într-un ciclu vicios, în care orice tentativă de reformă pare, din start, sortită eșecului. Statul care abuzează de acest sistem îl poate folosi, pur și simplu, pentru a bloca însăși schimbarea lui.