Părintele Paisia Olaru de la Mănăstirea Sihăstria, va fi canonizat în 2025

De Jurnalul Național Actuale Cultură 217 citiri
4 min citire

Va fi o realizare majoră în lumea religioasă din România în anul în care ţara va avea un nou sfânt care va fi canonizat chiar anul viitor. Părintele Paisia Olaru a avut o viață dreaptă, a schimbat destinele multora și a oferit mare ajutor când era la Mănăstirea Sihăstria, motiv pentru care BOR a decis să îl pună în lumea celor drepți.

România va avea un nou sfânt

Părintele Paisie Olaru de la Mănăstirea Sihăstria este recunoscut drept unul dintre cei care au avut un impact semnificativ în viața multor oameni. Călătorii care au pășit pragul Sihăstriei au fost întotdeauna întâmpinați de Părintele Paisie cu vorbe încurajatoare și alinare pentru suflet.

A fost un personaj foarte iubit, despre care oamenii au numai cuvinte de laudă. A rămas în amintirea tuturor drept un om bun, un făcător de bine, la care mulți cereau ajutorul în momentele grele.

Vestea despre minunile sale s-a răspândit rapid în întreaga țară, transformând Sihăstria într-un loc de pelerinaj. Părintele Paisie este inclus printre duhovnicii propuși pentru canonizare în următorul an, marcând cei 100 de ani de existență a Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române.

Născut în comuna Lunca, județul Botoșani, Părintele Paisie a fost cel mai mic dintre cei cinci copii ai familiei. Cu trecerea anilor, el avea să devină unul dintre cei mai renumiți duhovnici ai Moldovei. A trăit experiențe diverse în diferite mânăstiri, însă cele mai semnificative pentru el au fost schitul Sihla și mânăstirea Sihăstria.

Astfel, „A fost cel mai mare călugăr al bisericii noastre, așa spun cei care au apreciat în mod just istoria ultimelor două veacuri. Se spune despre Paisie Olaru că a fost cel mai mare călugăr de la Sfântul Calinic încoace. De la jumătatea veacului al 19-lea până în prezent”, spune PS. Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei București.

Credincioșii îl vedeau ca pe un tată

Părintele era mereu concentrat pe rugăciune și nu uita niciodată să vorbească cu Dumnezeu, să se roage pentru cei aflați la nevoie și să îi mulțumească Acestuia pentru tot ce ne dă. Renunța chiar și la mâncare când știa că mai are de citit niște rugăciuni.

Părintele Paisie era cunoscut pentru devotamentul său neobosit față de citirea Psaltirii și recitarea psalmilor, o practică ce-l ținea aproape de divinitate și îi hrănea sufletul în călătoria sa spirituală. Acest aspect al vieții sale este subliniat de imaginea în care, chiar și în momentele de odihnă, el găsea mereu un nou prilej pentru rugăciune și meditație.

Părintele Paisie a fost nu doar un călăuzitor spiritual pentru mulți credincioși, ci și un model de viață călugărească și contemplativă pentru cei din jurul său. Prin bunătatea sa și căldura cu care îi întâmpina pe oameni, a ajuns să fie foarte iubit și considerat de credincioși chiar un tată, în care aveau mare încredere.

Aşadar, „Ne-au insuflat duhovnicește, au făcut să căutăm veșnicia și așa am renunțat la cele ale lumii acesteia, am simțit chemarea prin puterea rugăciunii lor și a cuvintelor duhovnicești pe care le-am ascultat. Așa am ajuns mulți dintre tinerii acestei mănăstiri să le urmăm viață călugărească”, spune Ierodiaconul Sofian, Mănăstirea Sihăstria.

Sursa – playtech.ro