Ajutorul familial din străinătate nu se taxează. Cum se justifică sumele pentru a evita impozitul de 70%

Persoanele care primesc ajutor financiar de la rude din străinătate nu datorează impozit pentru aceste donații. În cazul unor sume importante, însă, beneficiarii trebuie să poată demonstra de unde provin banii, dacă ANAF le verifică situația fiscală. Diferențele pe care Fiscul le consideră venituri nejustificate pot fi taxate cu 70%.

Mulți români rămași în țară, care primesc constant bani de la rude plecate la muncă peste hotare, se întreabă acum dacă riscă și ei să plătească impozit pentru sumele primite.

Codul fiscal încadrează donațiile în categoria sumelor neimpozabile pentru beneficiar. Regula se aplică ajutorului oferit de părinți, copii sau alte rude. De exemplu, o mamă din România care primește lunar sprijin financiar de la fiul angajat în Italia nu are de achitat impozit pentru acel ajutor și nici obligația de a-l declara drept venit.

Plata unei activități trebuie declarată, chiar dacă vine de la o rudă

Destinația transferului face diferența între donație și venit. Dacă banii reprezintă contravaloarea unui serviciu, a unei chirii sau a unei activități, există obligația declarării lor. Faptul că expeditorul locuiește în altă țară nu transformă plata într-un ajutor familial.

Astfel, sumele încasate pentru administrarea apartamentului unei rude sunt venituri. Același tratament îl au banii câștigați prin muncă online pentru o companie străină. În aceste situații, beneficiarul este plătit pentru ceea ce face, spre deosebire de persoana întreținută sau sprijinită financiar de familie.

Documentele trebuie să arate traseul banilor și veniturile expeditorului

La verificarea situației fiscale personale, ANAF poate pune alături veniturile declarate, bunurile deținute, cheltuielile și disponibilitățile din conturi. O diferență semnificativă, pentru care persoana verificată nu poate prezenta justificări, poate fi încadrată drept venit nejustificat.

De exemplu, cine are un salariu redus și cumpără un apartament ori un autoturism scump cu sprijinul rudelor trebuie să poată demonstra sursa finanțării. Lipsa documentelor poate conduce la stabilirea unui impozit pentru partea pe care Fiscul o consideră nejustificată.

Potrivit publicației BZI, specialiștii în fiscalitate recomandă următoarele măsuri pentru a susține proveniența ajutorului în cazul unui control:

• Trimiterea banilor prin bancă, în locul numerarului, astfel încât să existe o evidență a expeditorului și a datei transferului.
• Precizarea scopului la efectuarea plății, printr-o explicație explicită că este sprijin pentru familie sau donație din partea fiului, în locul unei descrieri neclare.
• Păstrarea extraselor bancare din care se pot identifica atât valoarea încasărilor, cât și persoana care a făcut transferurile.
• Întocmirea unui contract de donație pentru transferurile importante, inclusiv atunci când banii finanțează achiziția unei case.
• Păstrarea documentelor privind veniturile legale ale celui care oferă ajutorul, precum contractul său de muncă ori fluturașii salariali, în special pentru valori importante.

În cazul banilor trimiși periodic, mențiunea trebuie completată la fiecare transfer, nu doar la primul. Explicația poate fi ajutor familial sau donație de la fiu, în locul unei formulări vagi, care nu arată pentru ce au fost virați banii.

În privința formei donației, Codul civil permite darul manual, adică oferirea bunului fără un act notarial, pentru bunuri mobile în limita a 25.000 de lei. Donațiile care depășesc acest prag se încheie, ca regulă, prin act autentic la notar.

Campania ANAF urmărește veniturile externe nedeclarate

Verificările Fiscului nu au ca obiect, prin ele însele, ajutoarele trimise familiilor de persoanele care lucrează peste hotare. Autoritatea a început să emită decizii de impunere pentru câștiguri realizate în afara României în anii 2021-2024, dar nedeclarate aici de contribuabili cu rezidență fiscală română.

Între categoriile urmărite se află:

• Câștigurile din locuințe închiriate în regim hotelier.
• Veniturile provenite din tranzacționarea criptomonedelor.
• Câștigurile din activități independente derulate în străinătate.

Campania cuprinde sute de mii de români și se desfășoară până în octombrie. Fiscul utilizează schimbul automat de informații dintre administrațiile fiscale ale statelor Uniunii Europene. Printre datele primite în cantități mari se află și cele transmise din Spania.

Rezidența fiscală trebuie clarificată după mutarea definitivă

O altă categorie identificată de ANAF este cea a românilor stabiliți în alte țări europene, unde lucrează legal și achită taxe, dar care nu au notificat în România schimbarea rezidenței fiscale. Cei mutați definitiv trebuie să anunțe autoritatea fiscală română despre această schimbare.

În caz contrar, pot fi considerați în continuare rezidenți fiscali români, cu obligații de declarare și plată în România pentru câștigurile externe. Convențiile de evitare a dublei impuneri permit, de regulă, deducerea impozitului achitat deja în țara respectivă.

Persoanele care contestă corectitudinea unei decizii de impunere pot formula contestație în termenul înscris în document, de regulă 45 de zile calculate de la comunicare. În susținerea contestației pot prezenta dovezi ale taxării veniturilor în celălalt stat sau documente care demonstrează că nu aveau rezidență fiscală în România.