Câţi bani pierzi din cauza inflației?

În prezent, poți pierde  din economii din cauza inflației fără să îți dai seama. Inflația nu apare dintr-o dată pentru a-ți lua banii din portofel, ci acționează treptat, zi de zi, într-un mod invizibil. Este una dintre cele mai perfide forme de „pierdere financiară”, deoarece majoritatea oamenilor nu o simt direct, ci doar observă mai târziu că banii lor nu mai au aceeași valoare ca înainte. Astfel, trei mecanisme prin care inflația îți erodează economiile fără să îți dai seama — și ce poți face concret pentru a-ți proteja banii.

Ţii banii într-un cont cu dobândă mai mică decât inflaţia

Pare o decizie înțeleaptă să păstrezi banii într-un cont de economii sau într-un depozit bancar. Aceasta îți oferă acces rapid, păstrezi controlul și ai, în teorie, o dobândă. Problema apare când dobânda oferită de bancă este mai mică decât rata inflației.

Cum funcționează această pierdere invizibilă:

Să presupunem că ai 20.000 de lei în contul de economii, iar banca îți oferă o dobândă de 1,5% pe an. Dacă inflația anuală este de 8%, puterea ta reală de cumpărare scade cu aproximativ 6,5% în fiecare an.

Asta înseamnă că, deși contul tău va arăta 20.300 de lei după un an (după ce adaugi dobânda), vei putea cumpăra mult mai puțin cu acei bani decât puteai cumpăra cu 20.000 de lei în urmă cu un an.

Ce nu-ți spune banca:

 

• • Dobânzile la depozite sunt ajustate rar și lent în funcție de inflație.

     

 

• • Impozitul de 10% pe dobândă îți reduce și mai mult câștigul real.

     

 

• • Băncile câștigă din diferența dintre dobânda pe care o oferă deponenților și cea pe care o încasează din credite.

     

 

Ce poți face:

 

• • Caută conturi de economii sau depozite promoționale cu dobândă real pozitivă (peste inflație).

     

 

• • Combină contul de economii cu alte forme de plasament pe termen scurt și mediu.

     

 

• • Verifică trimestrial dacă dobânda pe care o primești acoperă inflația curentă.

     

 

 Lași banii „să stea” în numerar acasă sau în portofel

 

Păstrarea banilor cash pare o soluție sigură pentru unii oameni: nu depind de bancă, nu au comisioane și au oricând acces la bani. Însă numerarul are un inamic direct: inflația. Valoarea banilor scade zi de zi.

Ce înseamnă asta în cifre reale:

 

Dacă păstrezi 5.000 de lei într-un seif sau într-un dulap timp de 5 ani, într-un context economic cu o inflație medie de 7% pe an, vei pierde echivalentul a peste 1.750 de lei în valoare de cumpărare.

 

Acei bani par neschimbați, dar în realitate vor „cumpăra” mai puțin: mai puțină mâncare, combustibil, servicii sau chiar chirie.

De ce e înșelătoare senzația de siguranță:

 

• • Nu pierzi bani în mod vizibil, ci prin prețuri mai mari la aceleași produse.

     

 

• • Ai impresia că deții control, dar în realitate pierzi valoare fără să observi.

     

 

• • Inflația acționează constant, chiar și când tu „nu faci nimic” cu banii.

     

 

Ce soluții ai:

 

• • Păstrează doar o sumă mică în numerar pentru urgențe (maxim 5-10% din totalul economiilor).

     

 

• • Direcționează restul banilor către forme de economisire sau investiții indexate la inflație.

     

 

• • Dacă simți nevoia de lichiditate, folosește conturi flexibile, dar cu dobândă decentă.

     

 

Nu investești deloc sau alegi variante „sigure”, dar care nu țin pasul cu inflația

 

Mulți oameni consideră investițiile riscante și preferă să își țină economiile în variante pe care le consideră stabile: conturi bancare, depozite la termen, aur fizic sau chiar imobiliare cumpărate fără analiză.

 

Dar chiar și aceste „investiții” pot deveni riscante când nu oferă randamente peste rata inflației.

Exemple concrete:

 

• • Depozit la termen cu 3% dobândă anuală într-un an cu inflație de 9% → pierdere reală de 6% din valoare.

     

 

• • Aur cumpărat la un preț ridicat, dar fără o strategie de vânzare → blocarea capitalului și fluctuații mari.

     

 

• • Imobil cumpărat fără să fie închiriat sau utilizat → costuri de întreținere + depreciere netratată.

     

 

Pericolul zonei de confort:

 

• • Eviți riscul aparent și alegi „stabilitatea”, dar pierzi puterea reală de cumpărare.

     

 

• • Inflația este un risc invizibil, dar constant, iar lipsa acțiunii este o formă de pierdere.

     

 

• • Faptul că nu „pierzi” bani în cifre nu înseamnă că nu pierzi în valoare.

     

 

Cum te poți proteja:

 

• • Învață elemente de bază despre investiții: ETF-uri, fonduri mutuale, obligațiuni de stat indexate la inflație.

     

 

• • Diversifică: nu pune toți banii într-un singur tip de plasament.

     

 

• • Urmărește inflația și randamentul net al investițiilor tale (după taxe și comisioane).

     

 

Inflația: cum acționează și de ce e periculoasă pentru economii

 

Inflația înseamnă creșterea generalizată a prețurilor. Cu cât inflația e mai mare, cu atât puterea ta de cumpărare scade.

Mecanismul din spatele inflației:

 

• • Prețurile cresc din cauza costurilor mai mari de producție, a dezechilibrelor dintre cerere și ofertă sau a politicilor monetare.

     

 

• • Salariile nu cresc întotdeauna în același ritm, ceea ce înseamnă că economiile tale își pierd din valoare dacă nu sunt protejate.

     

 

• • Politicile băncilor centrale influențează dobânzile și astfel deciziile financiare ale populației.

     

 

Cum afectează inflația banii tăi:

 

• • Ce cumpărai cu 100 de lei anul trecut, te costă 110–115 lei anul acesta.

     

 

• • Dacă nu investești și doar „păstrezi”, pierzi anual o parte importantă din ceea ce ai agonisit.

     

 

• • Economisirea fără strategie devine o formă de eroare financiară în perioade cu inflație mare.

     

 

Ce poți face concret pentru protejarea economiilor în fața inflației

1. Stabilește un obiectiv clar pentru fiecare sumă economisită

 

• • Economii pentru urgențe (acces rapid): cont cu dobândă decentă.

     

 

• • Economii pentru 2-5 ani: fonduri conservatoare sau obligațiuni.

     

 

• • Economii pentru peste 5 ani: investiții diversificate cu potențial de randament mai mare.

     

 

2. Diversifică-ți instrumentele financiare

 

• • Obligațiuni de stat indexate la inflație (FIDELIS, TEZAUR) – randament garantat peste inflație.

     

 

• • Fonduri mutuale sau ETF-uri diversificate internațional – expunere la piețe mai stabile.

     

 

• • Imobiliare – dar doar dacă le închiriezi și ai un randament real peste inflație.

     

 

• • Aur – dar ca o parte din portofoliu, nu ca soluție unică.

     

 

3. Monitorizează inflația și randamentele în paralel

 

• • Nu e suficient să ai un randament „pozitiv”; trebuie să fie mai mare decât inflația.

     

 

• • De exemplu, dacă ai un câștig de 4%, iar inflația este 7%, pierzi real 3% din valoare.

     

 

4. Actualizează-ți strategiile anual

 

• • Ce funcționa în 2020 nu mai este valabil în 2025.

     

 

• • Verifică la fiecare început de an: randamente, comisioane, scopuri, obiective noi.

     

 

Cele mai frecvente greșeli în fața inflației

 Nu îți actualizezi contul de economii

Mulți oameni lasă banii într-un cont vechi, fără să mai verifice condițiile. Dobânda devine aproape zero.

Faci economii „pe pilot automat”

Aduni bani fără să știi exact ce vrei să faci cu ei. Nu ai un scop, deci nu ai nici strategie de protecție.

 Ignori inflația pentru că „nu o vezi”

Lipsa scăderii numerice în cont nu înseamnă lipsă de pierdere. Inflația acționează invizibil.

Nu e nevoie să fii expert în finanțe ca să te protejezi de inflație. E nevoie doar să fii conștient de felul în care îți ții banii și ce valoare au ei cu adevărat. Ținerea banilor în conturi pasive, păstrarea de numerar și evitarea investițiilor sunt cele mai rapide căi prin care economiile tale se erodează fără să-ți dai seama.

Inflația nu e doar o cifră într-un raport economic. Este diferența dintre ce poți cumpăra azi și ce nu vei mai putea cumpăra mâine. Iar dacă nu iei decizii inteligente, fiecare lună care trece îți „fură” bani chiar de sub ochi.