China pregătește un război submarin cu 42 de nave de cercetare
China desfășoară o operațiune masivă de cartografiere în oceanele Pacific, Indian și Arctic, acumulând date detaliate despre condițiile marine. Zeci de nave adună informații pe care experții spun că Beijingul le-ar putea folosi într-un posibil război submarin cu Statele Unite, o cursă tăcută pentru supremația subacvatică.
Operațiune sub acoperire științifică
Un exemplu concret este nava de cercetare Dong Fang Hong 3, operată de Universitatea Oceanică din China. În 2024 și 2025, aceasta a navigat în mod repetat în apropierea Taiwanului și a bazei americane din Guam, dar și în zone strategice din Oceanul Indian. În octombrie 2024, nava a verificat senzori oceanici chinezi lângă Japonia, revenind în zonă în mai 2025. Apoi, în martie 2025, a acoperit rutele din jurul strâmtorii Malacca, un punct necesar pentru comerțul global.
Oficial, misiunea era legată de studii asupra sedimentelor și cercetări climatice. Numai ca lucrările științifice arată că nava a realizat și cartografiere detaliată a fundului oceanic. Cum vine asta? în timp ce pretind că studiază clima, navele chineze se mișcă în tipare specifice cartografierii, înainte și înapoi, pentru a scana relieful submarin pe suprafețe extinse.
Date vitale pentru submarine
Astfel de date sunt de o importanță capitală. Ele ajută China să își desfășoare mai eficient submarinele și, în același timp, să le detecteze pe cele ale adversarilor. O cunoaștere detaliată a terenului subacvatic poate face diferența între o misiune reușită și un dezastru.
Cifrele vorbesc de la sine.
Într-o audiere recentă în Congresul SUA, contraamiralul Mike Brookes, șeful Biroului de Informații Navale al SUA, a confirmat că Beijingul și-a extins puternic activitățile de cartografiere, obținând date care „permit navigația submarinelor, camuflarea și amplasarea senzorilor sau armamentului pe fundul mării”.
Zone strategice în vizor
Iar focusul Chinei nu este deloc întâmplător. Datele analizate pe o perioadă de peste cinci ani, de la 42 de nave de cercetare active, arată o concentrare pe zone cu importanță militară evidentă. Vorbim despre apele din jurul Filipinelor, Guam și Hawaii, dar și despre rutele din Oceanul Indian, esențiale pentru comerțul și importurile de energie ale Chinei.
V-ați gândit vreodată cât de vulnerabile sunt aceste rute comerciale și ce ar însemna controlul lor subacvatic?
O „preocupare strategică” pentru SUA
Autoritățile de la Beijing susțin, e drept, că sistemele lor monitorizează doar clima și condițiile oceanice. Dar oficiali din provincia Shandong (unde se află și universitatea care operează nava Dong Fang Hong 3) au recunoscut că proiectul urmărește și „asigurarea apărării și securității maritime”.
Poziția americană este tranșantă. Contraamiralul Brookes a adăugat că această colectare masivă de informații reprezintă „o preocupare strategică”.
