Chișinăul ridică miza împotriva propagandei pro-ruse. Ce câștigă în drumul spre UE și unde apar tensiuni

Autoritățile din Republica Moldova au trecut la măsuri penale, expulzări și chiar retragerea cetățeniei în cazurile în care acuză promovarea războiului, incitarea la ură sau susținerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Miza nu mai este doar una de ordine publică, ci și de securitate a statului, într-un moment în care Chișinăul începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană pe 24 iunie.

Până la șase ani de închisoare riscă un influencer moldovean stabilit în Germania, cunoscut online ca „Baba Galea, Nu vreau să tac”, reținut la punctul de trecere a frontierei de Brigada cu Destinație Specială „Fulger” a Poliției Republicii Moldova. El este cercetat pentru propagandă de război și alimentarea urii, într-un dosar care arată că mesajele online nu mai sunt tratate doar ca simple opinii atunci când autoritățile apreciază că depășesc limitele libertății de exprimare.

După eliberare, influencerul a publicat un videoclip în care a admis că a greșit și a spus că legea trebuie respectată. Pentru cei urmăriți în astfel de cauze, un asemenea gest poate conta juridic: juriștii îl privesc ca pe o posibilă circumstanță atenuantă, adică un element care ar putea influența pedeapsa.

Iar efectul politic este mai larg decât cazul unui singur nume din online. Cetățenii străini implicați în astfel de activități pot fi expulzați, iar cetățenii moldoveni pot ajunge în fața instanței în dosare de extremism, incitare la ură, propagandă a războiului sau promovare a violenței. Pentru public, semnalul este limpede: postările, clipurile și intervențiile publice pot produce consecințe penale, nu doar controverse pe rețelele sociale.

Pragul de toleranță al autorităților s-a mutat

Reținerea lui „Baba Galea, Nu vreau să tac” a împărțit reacțiile în Republica Moldova. O parte a criticilor a vorbit despre o limitare a libertății de exprimare. Alții au susținut intervenția poliției, cu argumentul că libertatea de exprimare nu acoperă apelurile la atacuri militare sau mesajele care alimentează ura.

Numai că autoritățile par să transmită că pragul de toleranță s-a mutat. Potrivit Capital, în lucru sunt mai multe dosare în care activitatea online este analizată prin prisma infracțiunilor de extremism, incitare la ură, propagandă a războiului sau promovare a violenței. Asta înseamnă că disputa nu mai este doar una politică, ci una care se mută în zona procurorilor și a instanțelor.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a legat direct aceste măsuri de nevoia unui semnal public ferm.

„Esențială este reacția autorităților și faptul că acestea transmit un semnal clar celor care promovează astfel de mesaje în spațiul public. Fiecare persoană trebuie să fie conștientă de responsabilitatea cuvintelor și ideilor pe care le promovează online.”

Pentru Chișinău, această delimitare vine într-un context regional apăsat de războiul din Ucraina și de presiunea ingerințelor externe. Iar pentru societatea moldoveană, dezbaterea rămâne sensibilă: unde se oprește opinia politică și unde începe fapta pe care legea penală o poate sancționa.

Dosarul Petrovici duce conflictul în zona partidelor pro-ruse

Un alt dosar îl vizează pe Alexei Petrovici, cunoscut ca „Soldatul Victoriei”, prezentat ca expert în securitate și activ în organizații ale comunității ruse din Republica Moldova. El a participat la evenimente publice alături de Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, ceea ce ridică miza politică a anchetei peste nivelul unui caz izolat.

Partidul Socialiștilor a criticat măsurile luate împotriva lui Petrovici și a calificat ancheta drept o răfuială politică. Formațiunea contestă inclusiv măsuri precum interceptarea comunicațiilor și confiscarea dispozitivelor electronice, adică instrumente de anchetă folosite în dosare penale atunci când procurorii încearcă să documenteze legătura dintre discursul public și posibile fapte prevăzute de lege.

Și Alexei Petrovici a răspuns public, acuzând autoritățile de la Chișinău de rusofobie. El a criticat cooperarea Republicii Moldova cu România și apropierea de structurile occidentale și a susținut că activitatea sa nu a urmărit promovarea războiului.

Acesta este punctul în care dosarele penale devin și o confruntare de narative. Puterea le prezintă ca măsuri de protecție a suveranității și ordinii constituționale. Tabăra pro-rusă le descrie ca represiune politică.

Retragerea cetățeniei arată că statul merge dincolo de amenzi și anchete

Cea mai dură măsură anunțată până acum îl privește pe Alexandr Kalinin, liderul unui partid politic acuzat că strângea fonduri pentru armata rusă. Președinta Maia Sandu i-a retras cetățenia Republicii Moldova, iar formațiunea sa politică a fost dizolvată.

Dar cazul nu se oprește aici. Alexandr Kalinin este cercetat pentru propagandă de război și figurează pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene și Canadei, ceea ce plasează ancheta de la Chișinău într-un tablou mai larg decât politica internă moldovenească.

Conform legislației Republicii Moldova, cetățenia poate fi retrasă persoanelor care săvârșesc fapte deosebit de grave și care aduc prejudicii esențiale statului. Față de un dosar penal obișnuit, o astfel de decizie arată că statul consideră anumite acțiuni nu doar ilegale, ci incompatibile cu loialitatea față de Republica Moldova.

Negocierile cu UE ridică costul politic al pasivității

Acțiunea mai fermă a autorităților vine chiar înaintea deschiderii negocierilor de aderare la UE, programate pentru 24 iunie. Pentru Chișinău, dosarele care vizează propaganda pro-rusă au și rolul de a arăta partenerilor europeni că statul încearcă să-și protejeze instituțiile într-o perioadă de vulnerabilitate regională.

Contextul este relevant și dincolo de Republica Moldova. Ucraina avansează lent în reformele convenite cu Uniunea Europeană, cu 15% finalizate din cele 10 reforme prioritare, și încearcă în paralel să obțină sprijin occidental suplimentar, în timp ce războiul continuă să apese asupra instituțiilor și populației civile. În acest climat, Chișinăul încearcă să evite ca influențele externe destabilizatoare să erodeze parcursul pro-european înainte ca negocierile să înceapă efectiv.

Riscul intern rămâne, însă, vizibil. O abordare mai dură poate accentua scindarea din societate între cei care cer protejarea strictă a libertății de exprimare și cei care susțin că siguranța statului justifică intervenția penală atunci când discursul public ajunge să legitimeze războiul sau violența.

Primul reper concret este 24 iunie, data la care Republica Moldova începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, sub presiunea de a arăta că își poate apăra instituțiile și ordinea publică inclusiv în fața propagandei pro-ruse.