CPI pierde primul său procuror-șef demis, iar anchetele majore intră sub presiune

Până acum, Curtea Penală Internațională nu își înlăturase niciodată procurorul-șef. De astăzi, ruptura este oficială: Karim Khan (56 de ani), avocat britanic și șef al acuzării din 2021, a fost demis din funcție de o majoritate largă a celor 125 de state membre, după acuzații de hărțuire sexuală și abuz de putere, pe care el le-a negat constant.

Înaintea votului final, statele au respins o moțiune depusă de Sierra Leone, care ar fi făcut demiterea mai dificilă. Votul a fost secret, iar scorul exact nu a fost făcut public, însă Olanda, Franța și Norvegia au anunțat deschis că au votat pentru înlăturarea lui Khan.

Miza depășește soarta unui procuror. Curtea intră simultan într-o criză internă, legată de integritatea conducerii sale, și într-una externă, într-un moment în care se confruntă deja cu presiuni politice puternice, inclusiv o campanie a SUA de a o „demantela”. Votul de demitere creează un precedent în interiorul instituției și poate apăsa suplimentar pe anchetele cele mai sensibile aflate în lucru.

Acuzațiile care au dus la votul pentru demitere

Acuzațiile au apărut prima dată în urmă cu aproape doi ani și au fost formulate de o fostă colegă junioară, identificată public doar ca „Sarah”. Femeia a declarat pentru CNN că procurorul a atins-o și a pipăit-o în mod repetat.

În luna iunie, Khan fusese deja suspendat temporar, după un raport intern care l-a acuzat de „abatere gravă”. Procurorul a negat aceste fapte.

Statele care au susținut demiterea și-au formulat public poziția în termeni juridici, nu doar politici. Andreas Motzfeldt Kravik, ministru adjunct de externe al Norvegiei, a declarat pentru AP că faptele au fost considerate probate.

„Credem că s-a dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă că purtarea sa a constituit hărțuire sexuală și abuz de putere.”

La Haga, oficialii au prezentat procedura ca una disciplinară. Päivi Kaukoranta, președinta Adunării Statelor Părți, a explicat la deschiderea publică a ședinței de ce votul nu a fost la vedere.

„Votul se va desfășura în privat pentru a aborda o problemă disciplinară complexă și sensibilă, ca parte a acestui rol de guvernanță și supraveghere a Curții Penale Internaționale.”

Contextul politic al deciziei

Echipa lui Khan susține că înlăturarea sa nu poate fi separată de conflictul politic deschis după decizia din 2024 de a cere mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării, Yoav Gallant, pentru crime împotriva umanității. În aceeași perioadă, el a cerut mandate și pentru lideri Hamas, în dosare de presupuse crime de război și crime împotriva umanității.

Argumentul politic este alimentat și de presiunile externe de până acum. Administrația Trump a impus anterior sancțiuni împotriva lui Khan și a altor oficiali ai Curții, inclusiv interdicția de intrare în SUA, motiv pentru care procurorul demis nu a fost prezent la ședința de vot.

Confruntarea dintre acuzațiile de conduită internă și presiunile geopolitice externe face din votul de acum mai mult decât o simplă schimbare de personal la vârful Curții. Euronews

Și Olanda a indicat, înainte de vot, că în Adunarea Statelor Părți se conturase deja o majoritate favorabilă demiterii. Tom Berendsen, ministrul de externe al Olandei, a scris Parlamentului de la Haga că raportul de forțe se stabiliza în direcția recomandată de conducerea Adunării.

„Deși echilibrul de putere în cadrul Adunării Statelor Părți este încă în evoluție, poziția majorității părților contractante pare, de asemenea, să fie în conformitate cu recomandarea Biroului Adunării.”

Consecințele demiterii pentru Curtea Penală Internațională

Karim Khan conducea acuzarea Curții din 2021. Demiterea sa vine exact când CPI este prinsă între dosare care vizează războiul din Gaza și tensiunile mai vechi cu Washingtonul pe tema investigațiilor privind personal american în Afganistan. Când șeful acuzării este îndepărtat în premieră istorică, fiecare anchetă majoră ajunge să fie citită și prin filtrul slăbirii autorității Curții.

Nu s-a anunțat deocamdată nici rezultatul numeric exact al votului secret, nici calendarul pentru numirea unui succesor permanent. După suspendarea din iunie și votul de acum al statelor membre, CPI trebuie să gestioneze simultan consecințele unei demiteri fără precedent și continuitatea dosarelor deja deschise.