Donald Trump somează Franța și Marea Britanie să își ia singure petrolul din Ormuz
Președintele SUA, Donald Trump, a lansat un atac dur la adresa Franței și Marii Britanii, acuzându-le că refuză să ajute la deblocarea Strâmtorii Ormuz. Într-o postare furibundă pe rețeaua sa socială, Truth Social, liderul de la Casa Albă le-a transmis un mesaj tranșant, culminând o lună de tensiuni diplomatice.
Ultimatum pe rețelele sociale
Pe bune, cum stau lucrurile? Trump sugerează, fără ocolișuri, că țări precum Marea Britanie ar trebui să aibă curajul să meargă direct în Strâmtoarea Ormuz și „pur și simplu să ia” combustibil. El a continuat pe un ton amenințător, vizând direct lipsa de sprijin a aliaților europeni.
„Va trebui să începeți să învățați cum să luptați pentru voi înșivă, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, așa cum nu ați fost acolo pentru noi”, a scris Trump. Iar acuzațiile nu se opresc aici, președintele criticând țările care „au refuzat să se implice în decapitarea Iranului”.
Mesajul său s-a încheiat cu o directivă clară, aproape un ordin. „Iranul a fost practic decimat. Partea grea e gata. Duce-ţi-vă și luați-vă propriul petrol!”, a încheiat Trump postarea sa.
Escaladare în trei pași
Mesajul de astăzi, 31 martie 2026, nu este un incident izolat, ci punctul culminant al unei serii de solicitări din ce în ce mai agresive. Pe parcursul lunii martie, președintele american a lansat cel puțin trei apeluri distincte către aliații NATO și alte națiuni dependente de petrolul din Golf pentru a interveni militar.
Primul apel major a venit în perioada 15-16 martie 2026. Atunci, Trump a cerut oficial țărilor NATO și altor aliați (precum China, Japonia și Coreea de Sud) să trimită forțe navale pentru a debloca strâmtoarea, după ce Iranul a început să utilizeze mine și drone împotriva tancurilor petroliere. Încă de atunci, el a avertizat că NATO va avea „un viitor foarte rău” dacă aliații nu se implică.
Numai că, după ce majoritatea liderilor europeni, inclusiv din Germania, Spania și Italia, au respins ideea, Trump a revenit cu o a doua solicitare între 17 și 18 martie. A criticat public lipsa de entuziasm și a repetat că SUA nu ar trebui să protejeze o rută de care beneficiază în principal alte țări.
Aliații, cu spatele la zid
V-ați întrebat care este, concret, răspunsul Europei? Reacția aliaților a fost departe de a fi unitară. E drept că un grup restrâns de aproximativ șapte state, din care fac parte și România și Danemarca, și-a exprimat disponibilitatea de a discuta o formă de coaliție.
O fisură clară în alianță.
Dar marile puteri europene, pilonii NATO, au refuzat până acum categoric participarea la operațiuni ofensive în zonă. Această reticență a Germaniei, Franței, Spaniei și Italiei pare să fi alimentat frustrarea președintelui american, ducând la ultimatumul de astăzi. În lipsa unui front comun, SUA par să fie lăsate să gestioneze singure o criză cu impact global, în timp ce Trump le oferă aliaților o alternativă simplă: să cumpere combustibil pentru avioane din SUA, unde există din belșug.
