Fostul președinte din El Salvador, condamnat la 14 ani de închisoare pentru discuții între bande

De Jurnalul Național 329 citiri
4 min citire

Mauricio Funes, care locuiește în prezent în Nicaragua, neagă acuzațiile și spune că armistițiul din 2012 a fost intermediat de către biserică.

Un tribunal din El Salvador l-a condamnat pe fostul președinte Mauricio Funes la 14 ani de închisoare pentru că a negociat cu bande în timpul administrației sale.

Sentința de luni urmează unui proces care a început în aprilie cu Funes care locuiește în Nicaragua vecină. El Salvador și-a schimbat legile anul trecut pentru a permite procese în absență.

Procurorii l-au acuzat pe Funes, care a ocupat funcția de președinte din 2009 până în 2014, de asociere ilegală și de neîndeplinirea atribuțiilor sale pentru un armistițiu negociat în 2012.

Funes a negat că ar fi negociat cu bandele sau că a acordat liderilor lor vreun privilegiu, subliniind că armistițiul a fost intermediat de Biserica Catolică, nu de guvern.

Fostul ministru al securității al lui Funes, generalul David Munguia Payes, a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru implicarea sa în negocieri.

„Am putut verifica că acești doi foști oficiali, care aveau obligația de a-i proteja pe salvadoreni, și-au negociat viața în schimbul favorurilor electorale, acționând ca membri ai bandei”, a declarat procurorul general Rodolfo Delgado pe Twitter.

Pedeapsa de 14 ani a lui Funes a fost suma de opt ani pentru asociere ilegală și șase ani pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

Procurorii spun că negocierile cu bandele au avut ca scop determinarea bandelor de stradă puternice ale țării să scadă rata omuciderilor în schimbul unor beneficii pentru liderii lor întemnițați.

El Salvador l-a urmărit pe Funes, în vârstă de 64 de ani, pentru alte presupuse infracțiuni în cel puțin o jumătate de duzină de cazuri.

În 2015, Curtea Supremă din El Salvador a decis că bandele sunt organizații „teroriste”.

Cele două grupuri criminale principale din El Salvador, Mara Salvatrucha – denumită mai frecvent MS-13 – și Barrio 18, au aproximativ 70.000 de membri între ele.

În ultimul an, câteva mii de membri ai unei bande suspectați au fost reținuți ca parte a eforturilor actualului președinte Nayib Bukele de a reprima grupurile.

Înainte ca Bukele să-și impună „starea de excepție” controversată, liderul de dreapta a fost acuzat că s-a angajat în negocieri cu bandele.

În decembrie 2021, Trezoreria Statelor Unite a declarat că guvernul lui Bukele a negociat în secret un armistițiu cu liderii de bande.

Se presupune că liderilor întemnițați li s-au acordat privilegii în schimbul încetinirii crimelor și să ofere sprijin politic partidului lui Bukele. Postul de știri local El Faro a raportat anterior despre negocieri.

Fostul procuror general Raul Melara a spus că va investiga acuzațiile, dar după ce partidul lui Bukele a dominat alegerile intermediare din 2021 și a preluat controlul Congresului, parlamentarii l-au înlăturat pe Melara.

Grupurile pentru drepturile omului au criticat represiunea cu mâna grea din El Salvador împotriva suspecților membri ai bandei, Amnesty International acuzând guvernul lui Bukele de încălcări pe scară largă.

„Încălcarea sistematică a drepturilor omului și desființarea statului de drept nu sunt răspunsul la problemele cu care se confruntă țara”, a declarat Amnesty într-un raport luna trecută.

Sursa – www.aljazeera.com




Vești proaste înainte de Crăciun. Ce se întâmplă cu carnea de porc

Prețurile la carnea de porc și produsele din carne de porc reprezintă o preocupare suplimentară pentru mulți români. În perioada [...]

Cine e Călin Georgescu și ce avere are

Alegeri prezidențiale 2024: Ce avere deține Călin Georgescu, candidatul surpriză al primului tur? În conformitate cu legislația în vigoare, toți [...]

Platforma „educațională” a lui Andrew Tate Hustler’s University, spartă de hackeri

O investigație realizată de Daily Dot a dezvăluit un atac cibernetic asupra platformei „The Real World”, creată de influencerul controversat [...]

Cu cât vor creşte pensiile românilor de la 1 ianuarie 2025

Cu cât vor creşte pensiile românilor de la 1 ianuarie 2025. Începând cu 1 ianuarie 2025, valoarea punctului de referință [...]