Fotbalul românesc suferă în continuare! Cum poate să redevină ce a fost odată?

România va găzdui, alături de Georgia, Campionatul European U21 din vara anului următor. Deși microbistul român încă are în memorie performanța “tricolorilor” mici de la Europeanul din 2019, fotbalul autohton a suferit enorm în ultima perioadă. Naționala mare nu s-a mai calificat la o Cupă Mondială din 1998, în timp ce echipele de club se chinuie prin Conference League.
Iar această suferință a fotbalului românesc îi face pe suporteri să se întrebe ce trebuie făcut pentru că sportul “rege” de la noi să redevină la nivelul de altădată. Mai ales pe suporterii care mizează pe ponturi fotbal și au astfel un interes aparte în modul în care evoluează echipa preferată.
Academia lui Gheorghe Hagi, un model
Ce a făcut Gica Hagi la Viitorul este un exemplu perfect de “așa da”, însă, din păcate, rămâne și singurul exemplu elocvent pentru această perioadă. Legenda fotbalului românesc a asigurat toate condițiile pentru ca juniorii pe care îi pregătește la academie să se dezvolte într-un mod armonios. Mulți dintre ei au făcut pasul și în Liga I, pentru ca apoi să se transfere în străinătate.
Din păcate, în general, primii pași ai copiilor pasionați de fotbal sunt printre ruine de terenuri, cu antrenori mai preocupați de “cadouri” din partea părinților. Selecția pe “pile”, chiar și la nivel de naționale de juniori, a fost și rămâne un subiect care trebuie aprofundat. Și o problemă ce trebuie rezolvată neapărat.
Finanțatori dubioși și neserioși
La o primă impresie, ce a făcut Gigi Becali la FCSB este impresionant – omul de afaceri a băgat bani mulți și a pus destulă pasiune, dar felul său de a conduce clubul au făcut ca FCSB să rateze multe obiective în ultimii ani. Antrenori dați afară după doar câteva luni, schimbări venite direct de la “lojă” sau jucători băgați în teren datorită faptului că “merg la biserică”.
Astra Giurgiu este o fostă campioană a României care a ajuns să piardă cu 10-0 în liga a III-a. Cât timp a trecut între aceste evenimente? Doar șase ani. Între a te duela cu West Ham în cupele europene și a pierde la scor de maidan cu Real Bradu n-a stat decât un management defectuos.
Atâta timp cât soarta unui club stă în mâinile unui om, lucrurile nu au cum să meargă bine pe termen lung. Desigur, și echipele din străinătate au un finanțator principal, însă acolo vorbim de oameni cu finanțe (cât de cât) clare și care nu au un motiv ulterior.
Mentalitatea, eterna problemă a fotbalistului român
Chiar și echipele de eSports au un psiholog angajat, însă în fotbalul românesc pare de domeniul SF-ului să vorbești despre așa ceva. Și ne mai mira de ce jucătorii noi dau “chix” în momentul în care ajung în străinătate și trebuie să învețe să se adapteze la o altă cultură, la un alt stil de antrenament sau să rămână competitivi, fără să fie doar mulțumiți de banii pe care îi încasează lunar.
Ultima parte rămâne de actualitate și pentru fotbaliștii care nu părăsesc Liga I. Cu un nivel salarial mult peste media celorlalți români, băieții din prima ligă simt că au tot ce își doresc. De ce să tragă mai tare? Să se obosească? E aproape imposibil ca un jucător cu o mentalitate precară să-și dea singur seama de faptul că o carieră fotbalistică e de scurtă durată și trebuie să profiți la maxim de potențialul tău.
Decizie ONJN Nr. 2432 / 26.11.2020. Interzis utilizatorilor sub 18 ani.






