sâmbătă, 30 mai 2026 ☀️Columbus13°CSenin

Caută în Jurnalul Național

Externe

Italia, la un pas de a separa judecătorii de procurori. Un referendum decide soarta justiției

Ioana Matei · 20 februarie 2026 · Actualizat: 17:42
italia la un pas de a separa judecatorii de procurori un referendum decide soarta justitiei 1771598547

Italia se pregătește pentru un referendum care ar putea schimba din temelii sistemul judiciar, o dezbatere aprinsă care durează încă de la sfârșitul anilor 1980. Miza este separarea completă a carierelor judecătorilor de cele ale procurorilor, o măsură care a divizat scena politică și societatea italiană, scrie Mediafax.

În prezent, cele două profesii au un examen de admitere comun, funcționează în cadrul aceleiași direcții de carieră, iar magistrații își pot schimba funcțiile la începutul vieții profesionale. Potrivit Mediafax, reforma propusă de guvernul condus de Giorgia Meloni ar urma să creeze două parcursuri profesionale complet distincte, fără posibilitatea de a trece dintr-o tabără în alta.

Ce prevede exact reforma justiției?

Proiectul de lege nu se oprește doar la separarea carierelor. Una dintre cele mai importante măsuri este divizarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în două organisme independente: unul dedicat exclusiv judecătorilor și celălalt procurorilor.

Referendum crucial în Italia pentru justiție și viitorul guvernării MeloniRecomandăriReferendum crucial în Italia pentru justiție și viitorul guvernării Meloni

Regulile de selecție a membrilor acestor noi consilii s-ar schimba radical, prin introducerea tragerii la sorți. În plus, reforma prevede înființarea unei noi Înalte Curți Disciplinare, care va avea rolul de a soluționa cazurile de abatere disciplinară în rândul magistraților.

Argumentele Guvernului: modernizare și imparțialitate

Susținătorii modificărilor argumentează că reforma va moderniza sistemul judiciar italian și îl va alinia cu cel din alte democrații europene, precum Franța și Germania. Ei consideră că aceste schimbări vor consolida imparțialitatea justiției prin reducerea legăturilor dintre judecători și procurori.

Guvernul afirmă că introducerea tragerii la sorți pentru membrii noilor organisme ale CSM va face mai dificilă infiltrarea și consolidarea facțiunilor influente, adesea cu afilieri politice, în cadrul sistemului. De asemenea, noua instanță disciplinară ar facilita tragerea la răspundere a procurorilor și judecătorilor pentru eventuale abateri.

Italia vrea să întoarcă energia nucleară, chiar dacă a fost interzisă prin referendumRecomandăriItalia vrea să întoarcă energia nucleară, chiar dacă a fost interzisă prin referendum

Criticii se tem de control politic

De cealaltă parte, criticii reformei avertizează că modificările vor slăbi independența sistemului judiciar. Principala lor teamă este că guvernul va putea impune mai ușor controlul asupra procurorilor și va putea influența deciziile privind anchetele pe care aceștia ar trebui să le desfășoare.

Aceștia adaugă că alegerea membrilor CSM prin tragere la sorți riscă să ducă la selectarea unor persoane cu o calitate profesională sau o motivație mai scăzute.

Un vot strâns, decis de prezența la urne

Reforma a fost deja aprobată de două ori de ambele camere ale Parlamentului, așa cum cere procedura pentru modificări constituționale. Însă, pentru că nu a obținut majoritatea necesară de două treimi, legea italiană impune organizarea unui referendum.

Războiul ajunge în România. 2 oameni răniți la Galați după un atac cu 232 de drone ruseștiRecomandăriRăzboiul ajunge în România. 2 oameni răniți la Galați după un atac cu 232 de drone rusești

Acest tip de consultare populară nu necesită un cvorum de prezență pentru a fi validat. Un vot „Da” va duce la aplicarea modificărilor, în timp ce un vot „Nu” va menține sistemul actual. Deși tabăra „Da” a condus în sondaje anul trecut, o cercetare recentă a ziarului Corriere della Sera arată că cele două opțiuni sunt acum la egalitate, ceea ce face ca prezența la vot să fie factorul decisiv. O rată ridicată de abținere este considerată un avantaj pentru oponenții reformei, o preocupare pentru premierul Meloni, deoarece alegătorii de centru-dreapta au fost, în mod tradițional, mai puțin motivați să participe la referendumuri.