Mii de oieri au protestat violent la București. Interzicerea exporturilor până în 2026 le va aduce falimentul

Protestul crescătorilor de oi de joi, 30 iulie, din București, a degenerat în violențe la sediul ANSVSA, după ce manifestanții au forțat gardurile de protecție, iar jandarmii au folosit gaze lacrimogene.
În jurul orei 09:45, la sediul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din Piața Presei, București, protestatarii s-au îmbrâncit cu jandarmii, au aruncat cu obiecte contondente și au blocat traficul pe Șoseaua Pavel D. Kiseleff timp de aproximativ 30 de minute, refuzând să se deplaseze în zona special amenajată. Numărul participanților diferă în relatări, de la „aproape 1.000” la „mii”, în condițiile în care protestul fusese avizat pentru 5.000 de persoane.
Miza depășește însă incidentul din stradă. Fermierii reclamă că interdicția Uniunii Europene la exportul de oi și capre, impusă după apariția unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș, îi lasă captivi pe piața internă până la 31 decembrie 2026. Pentru un sector în care exportul era esențial, blocajul înseamnă marfă rămasă în țară, presiune pe prețuri și risc de faliment pentru mii de exploatații.
După tensiunile din fața ANSVSA, manifestanții au plecat spre Piața Victoriei, unde protestul era programat să continue până la ora 17:00. Potrivit Libertatea, deplasarea a început în jurul orei 12:00, în timp ce alte relatări plasează plecarea în jurul orei 13:00.
„În jurul orei 09:45, participanții au forțat dispozitivul de jandarmi și de panouri metalice instalate pentru protecția tuturor participanților și au aruncat cu obiecte contondente asupra forțelor de ordine. […] Unii dintre participanți au refuzat să respecte recomandările forțelor de ordine și au exercitat presiuni asupra dispozitivului de jandarmi, motiv pentru care a fost folosit pulverizatorul individual cu substanță iritant-lacrimogenă”, a transmis Jandarmeria Capitalei.
Lista de revendicări arată că protestul nu vizează doar ridicarea interdicției de export. Oierii cer demiterea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, despăgubiri integrale pentru pierderi, vaccinare gratuită contra antraxului și măsuri de protecție împotriva animalelor sălbatice.
Ionică Sterp, lider al Asociației Profesionale a Ciobanilor, a legat direct protestul de lipsa unui răspuns din partea autorităților după orele petrecute în fața instituției.
„Am stat 3 ore în față la ANSVSA și nu am fost băgați în seamă. În momentul acesta mergem în față la Guvern și cerem demisiile președintelui Alexandru Bociu, domnul premier Ilie Bolojan pentru că fermierii din România au ajuns bătaia de joc ale autorităților române. Suntem fermierii care aducem plusvaloarea în România și suntem batjocoriți la maxim. Nu vrem să ni se omoare oile, nu avem oi bolnave, deci sub nicio formă nu vrem vaccinarea pentru ca noi nu avem oi bolnave.”
Blocajul din export lovește mai puternic decât piața internă poate compensa
Criza are o miză economică mai largă decât conflictul punctual de la București. Cezar Gheorghe, expert în agricultură, a explicat la Digi24 că piața internă nu poate absorbi producția unui sector orientat către export. În aceste condiții, interdicția valabilă până la finalul lui 2026 apasă asupra lichidității fermelor și asupra continuității activității.
„Oamenii aceștia, pe scurt, sunt condamnați în acest moment, pentru că se află într-o piață suprasaturată. Ei sunt prizonierii pieței interne. România nu este consumatoare de carne de oaie, ca să ne înțelegem. Singura soluție astăzi, dar credeți-mă că foarte mulți vor da faliment, este ca toate oile să fie vaccinate. Avem o interdicție de export care, firește, va fi de doi ani.”
Același expert a arătat că o revenire rapidă la export nu depinde de o decizie punctuală luată la București, ci de regimul european instituit după focarul din județul Mureș. Pentru fermieri, diferența este esențială: protestul poate pune presiune politică internă, dar nu schimbă peste noapte regula care blochează accesul la piețele externe.
Cezar Gheorghe a rezumat astfel limita imediată a oricărei soluții administrative: „Nu cred că poate exista o decizie sui-generis, luată ad-hoc, prin care exportul să fie permis din nou. Este o problemă imensă pentru oamenii aceștia. Nu se poate face așa ceva peste noapte. Aceasta este, de fapt, o formă de presiune asupra Comisiei Europene. […] România era cel mai mare exportator de ovine din Uniunea Europeană. Efectiv, ni s-a tras preșul de sub picioare, dar din cauza noastră, nu din cauza lor.”
Unde este pragul real pentru fermieri
Pentru crescătorii afectați, punctul critic nu este doar protestul de joi, 30 iulie, ci intervalul până la 31 decembrie 2026. Până atunci, revendicările care pot schimba direct situația din ferme sunt despăgubirile pentru pierderi și orice măsură care reduce costurile sanitare, inclusiv vaccinarea gratuită contra antraxului cerută de protestatari. În lipsa deblocării exportului, presiunea rămâne pe o piață internă descrisă de specialiști drept suprasaturată, iar pentru multe ferme asta înseamnă că de mâine problema nu este unde vând mai bine, ci dacă mai pot vinde suficient cât să continue activitatea.














