Ministrul german de Externe vrea eliminarea dreptului de veto în UE până în 2029

Uniunea Europeană ar trebui să renunțe la principiul unanimității care guvernează majoritatea deciziilor sale, a declarat sâmbătă, 4 aprilie, ministrul de externe german Johann Wadephul. Propunerea vine în contextul blocajului creat de Ungaria, care se opune unui credit important destinat Kievului, susținut de celelalte state membre ale blocului comunitar.

Un termen limită pentru reformă

Într-un interviu acordat publicațiilor din grupul media Funke, șeful diplomației germane a cerut o schimbare fundamentală a modului în care Uniunea Europeană ia decizii în chestiuni critice. El a stabilit și un orizont de timp clar pentru implementarea acestei reforme. „Ar trebui să abolim principiul unanimităţii în politica externă şi de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acţiona internaţional”, a afirmat demnitarul german. Următoarele alegeri pentru Parlamentul European sunt programate să se desfășoare în vara anului 2029, ceea ce înseamnă că propunerea vizează o modificare a tratatelor în următorii trei ani.

Mecanismul majorității calificate

Soluția avansată de Berlin este înlocuirea unanimității cu principiul majorității calificate în adoptarea deciziilor în cadrul Consiliului UE. Johann Wadephul a argumentat că evenimentele recente demonstrează necesitatea acestei schimbări. „Întreaga experienţă pe care am obţinut-o în ultimele săptămâni cu ajutorul pentru Ucraina şi sancţiunile contra Rusiei indică acest lucru”, a adăugat el. Votul prin majoritate calificată presupune îndeplinirea simultană a două condiții stricte. Este necesar ca cel puțin 55% dintre statele membre să voteze în favoarea propunerii, ceea ce înseamnă 15 din cele 27 de state membre actuale. A doua condiție este ca aceste state să reprezinte cel puțin 65% din populația totală a Uniunii Europene.

RecomandăriMinistrul de externe al Germaniei anunță un ajutor pentru Republica Moldova

Unde se aplică acum dreptul de veto

În prezent, Consiliul trebuie să voteze în unanimitate într-o serie de domenii pe care statele membre le consideră sensibile, oferind fiecărui stat, în practică, un drept de veto. Aceste domenii includ politica externă și de securitate comună, extinderea Uniunii Europene și aderarea de noi membri. si, unanimitatea este necesară pentru decizii legate de finanțele UE, cum ar fi resursele proprii și bugetul multianual, armonizarea impozitării indirecte, anumite măsuri din domeniul justiției și afacerilor interne, dar și aspecte legate de protecția socială. O nuanță importantă a regulamentului actual este că abținerea unui stat de la vot nu împiedică adoptarea unei decizii care necesită unanimitate.

Ce înseamnă pentru România renunțarea la unanimitate

Propunerea Germaniei, deși menită să deblocheze acțiunea UE în fața unor crize externe, are implicații majore pentru statele de dimensiuni medii și mici, inclusiv pentru România. Renunțarea la dreptul de veto ar însemna o pierdere a unei pârghii suverane esențiale, prin care o țară poate bloca decizii care îi contravin intereselor naționale strategice. Pe de o parte, o UE mai agilă ar putea răspunde mai eficient amenințărilor de securitate din Vecinătatea Estică, un avantaj pentru România. Pe de altă parte, țara noastră ar putea fi forțată să accepte decizii de politică externă sau de securitate cu care nu este de acord, luate de o coaliție a statelor mai mari, care îndeplinesc pragul de 65% din populație. Discuția despre eliminarea unanimității nu este nouă, însă a fost accelerată de acțiunile Ungariei, care a blocat în mod repetat pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și ajutoare pentru Ucraina.

Paradoxul central al acestei inițiative este că orice modificare a tratatelor europene, inclusiv eliminarea principiului unanimității, necesită, conform regulilor actuale, chiar votul unanim al tuturor celor 27 de state membre. Astfel, țările care se opun acestei schimbări pot folosi însuși dreptul de veto pentru a o bloca.

RecomandăriSuedia cere presiune maxima pe Rusia. Ministrul de externe respinge negocierile de pace