Misiunea Artemis a decolat spre Lună cu o miză de 1 trilion de dolari

Trei astronauți americani și unul canadian au decolat la bordul unei rachete gigantice NASA, marcând începutul unei călătorii de 10 zile în jurul Lunii. Cursa spațială s-a redeschis oficial, dar de data aceasta miza nu este doar prestigiul, ci și resurse minerale estimate la peste 1.000 de miliarde de dolari.

Un echipaj istoric în drum spre Lună

Echipa misiunii Artemis 2 este formată din americanii Reid Wiseman, Victor Glover și Christina Koch, alături de canadianul Jeremy Hansen. Lansarea a fost salutată imediat de președintele american Donald Trump, care i-a lăudat pe „curajoșii noștri astronauți”, numind evenimentul „cu adevărat deosebit” în debutul unui discurs televizat despre conflictul cu Iranul. Misiunea este una care sparge bariere, trimițând în premieră spre Lună o femeie, o persoană de culoare și un cetățean non-american.

Dar, înainte de a porni spre Lună, astronauții vor rămâne pe orbita Pământului pentru a efectua o serie de verificări esențiale. Ei trebuie să se asigure de fiabilitatea navei spațiale, care nu a mai transportat niciodată oameni, și vor testa capacitățile de pilotaj manual.

RecomandăriMisiunea Artemis II ajunge la Lună prima dată după 50 de ani

O problemă tehnică și un obiectiv clar

Nu totul a mers perfect. Șeful NASA, Jared Isaacman, a confirmat o problemă temporară de comunicare cu nava, care a fost însă rezolvată rapid. Acesta a ținut să asigure publicul că astronauții sunt „în siguranță, sunt protejați și sunt într-o dispoziție excelentă”.

Isaacman a subliniat și importanța momentului. „NASA este din nou în domeniul trimiterii de oameni pe Lună”, a declarat el. Dacă totul decurge conform planului, joi echipajul va începe călătoria de trei zile spre Lună. Expediția, care va dura în total circa 10 zile, are ca scop principal deschiderea drumului pentru o aselenizare programată pentru anul 2028 și, dacă planul se respectă, astronauții vor stabili un nou record, aventurându-se mai departe de Pământ decât orice alt om până acum.

Zborul este, si, cel inaugural cu echipaj uman pentru noua rachetă lunară a NASA (supranumită Sistemul de Lansare Spațială sau SLS), concepută pentru a permite Statelor Unite să se întoarcă repetat pe Lună.

RecomandăriMisiunea Artemis II trimite patru astronauți spre Lună în fața a 400.000 de oameni

A doua cursă spațială a început pe bune

Să fim serioși, actuala eră a investițiilor lunare americane este un răspuns direct la ambițiile Chinei, care și-a propus să trimită oameni pe Lună până în 2030. Spre deosebire de anii ’60, când SUA a învins URSS, acum adversarii sunt China și Rusia, iar miza este mult mai concretă: stabilirea unei baze permanente.

Și pentru asta e nevoie de energie. Multă energie. V-ați gândit vreodată ce înseamnă două săptămâni de întuneric și frig pe Lună? Panourile solare nu sunt suficiente. De aceea, prima țară care va instala un reactor nuclear pe satelitul natural al Pământului va avea un avantaj strategic uriaș. „Pentru a avansa în mod corespunzător această tehnologie critică pentru a putea susține o viitoare economie lunară, generarea de energie de mare putere pe Marte și pentru a consolida securitatea noastră națională în spațiu, este imperativ ca agenția să acționeze rapid”, susțin experții.

Dr. Sungwoo Lim, lector la Universitatea din Surrey, a explicat clar situația. „Construirea chiar și a unui habitat lunar modest pentru a găzdui un echipaj mic ar necesita o generare de energie la scară de megawați.”

RecomandăriArtemis 2 scrie istorie după 50 de ani cu patru astronauți în zbor spre Lună

Lucrurile sunt simple, până la urmă.

Acesta a adăugat că „panurile solare și bateriile nu pot satisface singure aceste cerințe în mod fiabil”. Concluzia sa este tranșantă: „Energia nucleară nu este doar dezirabilă, ci este inevitabilă”.

China și Rusia au planuri comune

Iar concurența nu stă pe loc. China și Rusia lucrează deja la un proiect comun pentru a construi o centrală nucleară pe Lună până în 2035. Directorul general al Roscosmos, Iuri Borisov, a dezvăluit că cele două țări iau în considerare serios instalarea unui reactor nuclear pe suprafața lunară între 2033 și 2035.

Efortul vine în urma unui memorandum semnat în martie 2021 între Roscosmos și Administrația Spațială Națională a Chinei (CNSA) pentru înființarea Stației Internaționale de Cercetare Lunară. Numai că există temerea că, dacă reușesc, China și Rusia „ar putea declara o zonă de interdicție”, limitând drastic acțiunile Statelor Unite pe Lună.

Comoara de 1.000 de miliarde de dolari

Dincolo de strategie și energie, miza reală este una economică. Craterele de pe Lună ar putea conține metale prețioase de o valoare colosală. NASA explică simplu cum se formează acestea: „Un crater lunar se formează atunci când un asteroid, un meteoroid sau o cometă, care se deplasează de obicei mai repede decât viteza sunetului, plonjează în suprafața Lunii”.

Dacă pentru unii pare o simplă ciocnire cosmică, pentru un prospector spațial este o oportunitate uriașă de a face bani. Un studiu din 2020 a identificat peste 109.000 de cratere noi doar în regiunile de latitudine joasă și medie ale Lunii.

Iar estimările sunt amețitoare. Conform unei evaluări aproximative furnizate de Chennamangalam pentru New Scientist, în aceste cratere s-ar putea găsi platină și alte metale prețioase în valoare de peste 1.000 de miliarde de dolari.