Misterul luminilor de pe cer se adâncește cu 45% mai multe apariții în timpul testelor nucleare
Un studiu recent adâncește misterul unor lumini ciudate apărute pe cer înainte de era spațială. Analizând date de la un observator din Hamburg, cercetătorii confirmă observații mai vechi și scot la iveală o corelație bizară: fenomenele erau cu 45% mai probabile în perioadele cu teste nucleare.
Ce au văzut astronomii înainte de sateliți?
Totul a pornit de la proiectul VASCO (Vanishing & Appearing Sources during a Century of Observations), care a stârnit curiozitatea entuziaștilor OZN și scepticismul oamenilor de știință. Un studiu publicat în 2025 a analizat plăci fotografice de la Palomar Observatory Sky Survey, realizate între 19 noiembrie 1949 și 28 aprilie 1957. înainte ca primul satelit să ajungă pe orbită.
Cercetătorii au căutat surse de lumină care au apărut și au dispărut brusc. Echipa descria atunci descoperirile ca fiind „aceste fenomene tranzitorii de scurtă durată (care durează mai puțin de o expunere de 50 de minute) […] sunt absente din imaginile realizate cu puțin timp înainte de apariția lor și din toate imaginile din studiile ulterioare”.
Dar lucrurile devin și mai ciudate. „[În] unele cazuri, mai multe fenomene tranzitorii apar într-o singură imagine, prezentând caracteristici care nu pot fi ușor explicate prin explicații prozaice (de exemplu, lentile gravitaționale, explozii de raze gamma, asteroizi care se fragmentează, defecte ale plăcilor)”, se arată în studiu.
Legătura neașteptată cu testele nucleare
Noul articol, care folosește date de la un alt observator, pare să confirme că nu e vorba de o simplă eroare. Ba chiar aduce pe masă date și mai enigmatice. Cercetătorii au descoperit o mică, dar notabilă, corelație între aceste apariții luminoase și testele nucleare desfășurate la sol. Concret, fenomenele tranzitorii erau cu 45% mai susceptibile de a fi observate în perioadele în care aveau loc astfel de teste.
V-ați fi gândit la așa ceva?
Iar echipa a găsit și o asociere, e drept că mai slabă, între observarea fenomenelor aeriene neidentificate (UAP) și aceste lumini tranzitorii de pe plăcile fotografice. Asocierea devenea mai puternică atunci când pe o singură placă erau surprinse mai multe astfel de fenomene.
Extratereștri sau doar fizică neînțeleasă?
Hai să vedem ce ipoteze sunt pe masă. Prima, inspirată din folclorul OZN, este considerată „extrem de improbabilă” de către cercetători. Aceasta sugerează că ar fi vorba de obiecte reale, poate UAP-uri, atrase pe Pământ de testele cu arme nucleare. Să fim serioși, nu avem nicio dovadă a vieții extraterestre, cu atât mai puțin a uneia capabile să ne viziteze.
A doua ipoteză este însă mult mai plauzibilă.
Aceasta propune că s-a surprins un fenomen atmosferic neobișnuit și încă necunoscut, asociat direct cu testele nucleare. Numai că niște sclipiri pe o placă veche nu înseamnă, pe bune, că ne-au vizitat extratereștrii. Explicații mult mai simple, precum baloanele de mare altitudine sau simplele defecte ale plăcilor fotografice (o eroare constantă în toate observatoarele de dinainte de 1957), rămân încă în picioare ca fiind cele mai probabile.
