Nicușor Dan mai are o singură nominalizare pentru premier.

România a intrat în cea mai delicată fază a crizei politice de după instalarea la Cotroceni a președintelui moderat Nicușor Dan, la peste un an de la câștigarea mandatului, după ce ultimele două propuneri de premier nu au strâns sprijin parlamentar, iar șeful statului mai are o singură nominalizare înainte ca opțiunea alegerilor anticipate să ajungă pe masă.

Concret, miza nu este doar cine conduce următorul Cabinet, ci dacă statul poate ieși rapid dintr-un interimat care durează de peste 50 de zile și care, dacă trece de sfârșitul lunii iunie, riscă să se prelungească până în toamnă din cauza vacanței parlamentare de vară. Pentru economie, întârzierea vine într-un moment prost: până la sfârșitul lunii august, România trebuie să îndeplinească obiective-cheie de reformă și reducere a deficitului pentru a securiza aproximativ 11 miliarde de euro din fonduri europene.

Blocajul politic apasă direct pe deficit, fondurile UE și ratingul de țară

Presiunea cea mai mare nu vine doar din Parlament, ci și din afara lui. România, stat cu 19 milioane de locuitori la frontiera estică a Uniunii Europene, este urmărită de agențiile de rating, iar temerea este că prelungirea incertitudinii politice ar putea duce la o retrogradare severă a ratingului de credit. Asta ar însemna costuri mai mari de împrumut pentru stat, într-un moment în care bugetul este deja sub tensiune.

Si aici apare efectul concret pentru economie: dacă reformele cerute până la sfârșitul lunii august nu sunt bifate la timp, miza de aproximativ 11 miliarde de euro din fonduri UE intră în risc. Față de un conflict politic obișnuit, acest blocaj are termen-limită și consecințe financiare măsurabile.

Potrivit Politico, discuțiile dintre partide pentru susținerea unui guvern minoritar au continuat joi, dar fără un acord anunțat public. Președintele urmează să se întâlnească din nou cu liderii politici vineri, însă nu va desemna un nou prim-ministru decât dacă partidele ajung mai întâi la o înțelegere pentru susținerea unei formule minoritare.

Trei variante sunt pe masă, dar niciuna nu are deocamdată o majoritate clară

În negocieri circulă trei scenarii. Primul este un guvern minoritar PSD, cu Sorin Grindeanu propus pentru funcția de prim-ministru. Al doilea este un guvern minoritar al liberalilor premierului interimar Ilie Bolojan, sprijinit de alte partide de centru-dreapta și liberale. Al treilea scenariu prevede o rotație între un guvern minoritar PSD monopartid și formula minoritară de centru-dreapta-liberală, până la alegerile din 2028.

Numai că fiecare variantă cere exact ceea ce a lipsit până acum: un acord politic explicit între rivali care s-au confruntat deja în Parlament. PSD s-a retras din coaliția lui Bolojan în aprilie și s-a aliat cu AUR pentru a susține o moțiune de cenzură, după ce nu a fost de acord cu măsurile dure de reducere a deficitului promovate de premierul interimar, măsuri care au lovit domeniile pe care social-democrații le reprezentau.

Aici se vede și constrângerea lui Nicușor Dan. Președintele este reticent să forțeze alegeri anticipate, pentru că AUR, adversarul său din zona extremei drepte, are un avans semnificativ în sondaje. Cu alte cuvinte, o ieșire din blocaj prin urne ar putea aduce un Parlament și mai greu de gestionat decât cel actual.

Avertismentul despre o criză constituțională vine după expirarea termenului de 45 de zile

Disputa nu mai este doar politică. Cristian Pîrvulescu, profesor la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrative din București, avertizează că prelungirea interimatului ridică o problemă constituțională.

„Ne aflăm acum la începutul unei crize constituționale. Conform Constituției, unii miniștri aflați în prezent în funcție nu au dreptul să fie miniștri, deoarece mandatul guvernului interimar nu ar trebui să depășească 45 de zile, un termen limită care a expirat deja.”

Pentru funcționarea statului, asta înseamnă o vulnerabilitate suplimentară: un executiv interimar are oricum puteri limitate, iar dacă asupra legitimității sale planează și o dispută constituțională, capacitatea de a lua decizii sensibile scade și mai mult.

Anticipatele par puțin probabile, dar suspendarea președintelui a intrat deja în discursul opoziției

Pe hârtie, președintele mai poate ajunge la alegeri anticipate dacă și ultima nominalizare eșuează. În practică, scenariul este privit cu scepticism de o parte dintre analiști, inclusiv pentru că România nu a mai trecut printr-un astfel de scrutin după 1989.

Radu Magdin, analist politic, a explicat că ritmul consultărilor de la Cotroceni arată tocmai încercarea de a evita această variantă.

„Nu cred că alegerile anticipate sunt un scenariu credibil, deoarece România nu a mai organizat niciodată alegeri anticipate de la căderea comunismului în 1989. Ne «întâlnim la viteză» în ceea ce privește consultările prezidențiale cu partidele.”

Dar presiunea politică nu dispare. Oponenții lui Nicușor Dan din AUR și din alte partide amenință deja cu demiterea sa, iar evaluarea din mediul politic este că o astfel de idee ar putea câștiga sprijin pe măsură ce criza se prelungește. Nu a fost anunțat până acum un număr de voturi care să arate că există majoritate pentru o suspendare, însă simpla ei apariție în negocieri ridică miza fiecărei zile fără acord.

Iar termenul imediat este clar: vineri, președintele Nicușor Dan se întâlnește din nou cu liderii partidelor, dar nu va face o nouă nominalizare de premier în lipsa unui acord pentru susținerea unui guvern minoritar.