Peste 400.000 de bugetari rămân cu salariile înghețate până în 2031
Pentru o parte mare din angajații statului, noua lege a salarizării înseamnă un lucru simplu: veniturile actuale ar urma să rămână înghețate până când noile grile le ajung din urmă, iar acest punct poate veni abia în 2031. În același proiect, indemnizațiile demnitarilor cresc etapizat în aceeași perioadă.
Bugetarii afectați sunt estimați la 420.000-445.000 de persoane, adică 33%-35% din totalul de 1,272 milioane de angajați din sectorul public. Proporția înseamnă aproximativ o treime din sistem, iar mecanismul este clar în proiect: cei care au astăzi venituri peste nivelul noilor grile nu mai avansează salarial până când grila nu ajunge la salariul lor actual.
Discrepanțe majore în proiectul de lege
Aici este ruptura din proiect. Pentru sute de mii de salariați, legea nu aduce o majorare, ci o perioadă lungă de stagnare. Pentru demnitari, aceeași lege fixează o traiectorie de creștere până în 2031. Miza nu este doar politică, ci și administrativă: într-un sistem în care educația, sănătatea, ordinea publică și apărarea concentrează cei mai mulți angajați, înghețarea unei treimi din venituri riscă să alimenteze nemulțumiri tocmai în sectoarele care țin în funcțiune serviciile publice.
Proiectul este un jalon asumat prin PNRR și a fost amânat în mod repetat. Forma actuală prevede aplicarea de la 1 decembrie 2026 și a produs deja tensiuni. Federația Sanitas a acuzat un proces de elaborare „opac” și un impact negativ asupra veniturilor personalului din sănătate.
Pe grila demnitarilor, creșterile sunt deja conturate. Salariul brut al președintelui României urcă de la 24.960 de lei la 32.800 de lei până în 2031, adică cu 7.840 de lei. Pentru premier, nivelul crește de la 23.920 de lei la 30.750 de lei, cu 6.830 de lei peste nivelul actual. Iar un ministru ar urma să ajungă de la 21.840 de lei la 26.650 de lei brut, cu 4.810 lei în plus față de prezent.
Și Parlamentul intră pe aceeași logică. Președinții Camerelor ar urma să ajungă la 30.750 de lei brut, vicepreședinții la 26.650 de lei, iar deputații și senatorii fără funcții de conducere la 24.600 de lei brut. Potrivit Playtech, proiectul nu clarifică în același detaliu din ce domenii provin cei peste 400.000 de angajați cărora li se îngheață salariile, deși tocmai aici stă efectul social al legii.
Arhitectura generală a noii legi păstrează un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază și folosește o valoare de referință de 4.100 de lei pentru calculul grilelor. În paralel, Ministerul Finanțelor estimează că cheltuielile salariale ale statului vor ajunge la 168,3 miliarde de lei în 2026, adică 8,2% din Produsul Intern Brut.
Unde se va simți cel mai repede efectul
Presiunea nu va fi marginală. Cele mai mari patru blocuri de personal din sectorul public sunt educația, cu 366.833 de posturi, sănătatea, cu 245.020, Ministerul Afacerilor Interne, cu 124.468, și Ministerul Apărării Naționale, cu 76.026. Chiar dacă proiectul nu spune câți dintre cei 420.000-445.000 de angajați cu salarii înghețate provin din fiecare domeniu, aici se află masa critică a sistemului.
Pentru un salariat din aceste sectoare, cheia practică este raportarea la noua grilă, nu la salariul încasat acum. Dacă venitul actual depășește grila propusă pentru funcția ocupată, proiectul indică o stagnare până când grila ajunge la acel nivel. Iar dacă aplicarea începe la 1 decembrie 2026, perioada de așteptare poate merge până în 2031.
În sănătate, conflictul este deja deschis. Sanitas contestă atât modul de elaborare, cât și efectul asupra veniturilor. În schimb, proiectul nu explică public de ce diferența de tratament dintre demnitari și o treime din bugetari este construită chiar în mecanismul noii legi.
Citește și:
