Prețul benzinei a depășit 7,8 lei/litru. Care sunt motivele
Pragul psihologic de 7,8 lei pentru un litru de benzină a fost spart. Șoferii români au găsit miercuri, 18 februarie 2026, la pompă prețuri mai mari decât în ziua precedentă, continuând un trend ascendent care pare să nu se mai oprească. Un plin costă acum semnificativ mai mult, iar motorina a sărit deja de pragul de 8 lei pe litru. În spatele acestor scumpiri zilnice, de câțiva bani, se ascund trei factori majori: o politică fiscală agresivă a statului român, ecourile persistente ale conflictului din regiune și o piață internațională care încă resimte șocurile din ultimii ani.
Motivul 1: Accizele, principalul motor al scumpirilor
O parte considerabilă din prețul afișat la pompă nu reprezintă costul real al combustibilului, ci taxele încasate de stat. Iar la acest capitol, România se află în topul european. Statul român aplică una dintre cele mai ridicate accize la motorină din întreaga Uniune Europeană. Cifrele sunt clare: vorbim de 2.549,35 lei pentru 1.000 de litri, echivalentul a circa 508 euro. Valoarea este cu peste 170 de euro mai mare decât pragul minim european, stabilit la 330 de euro pentru 1.000 de litri, un nivel aplicat, de exemplu, de vecinii bulgari.
Nici la benzină situația nu este mai roz. Acciza pentru benzină este chiar mai mare, ajungând la 2.781,64 lei pentru 1.000 de litri, adică aproximativ 555 de euro. Această povară fiscală, stabilită de autorități, se traduce direct în prețuri mai mari pentru fiecare șofer. Practic, o felie importantă din banii lăsați la benzinărie ajunge direct la bugetul de stat, conform reglementărilor detaliate de Ministerul Finanțelor, indiferent de fluctuațiile prețului petrolului pe piețele internaționale.
Motivul 2: Ecourile conflictului din Ucraina și instabilitatea regională
Deși au trecut ani de la declanșarea conflictului la scară largă, economia globală, și în special cea europeană, încă resimte undele de șoc. Războiul din Ucraina este menționat ca unul dintre factorii care au afectat situația economică în ultimii ani, alături de pandemie și criza energetică. Această instabilitate prelungită în regiune menține o stare de nervozitate pe piețele de energie și pe lanțurile de aprovizionare.
Chiar dacă nu mai suntem în faza acută a crizei energetice, orice tensiune geopolitică se reflectă în costurile de transport și asigurare, dar și în prețul țițeiului. Companiile sunt mai precaute, investitorii sunt mai reticenți, iar toate aceste costuri de risc se regăsesc, în final, în prețul de la pompă. Situația economică specială din Ucraina, unde anumite costuri de producție sunt subvenționate din cauza stării de război, creează distorsiuni în piețele învecinate, adăugând un strat suplimentar de complexitate și imprevizibilitate economică pentru țări ca România.
Motivul 3: Scumpirea „picătură cu picătură” devine un val
Creșterea de astăzi, de doi bani pe litru, poate părea nesemnificativă. Problema este că aceste majorări mărunte au devenit o constantă. Este o strategie a scumpirilor lente, dar sigure, care, adunate, duc la salturi considerabile de preț pe parcursul a câteva săptămâni sau luni. Șoferii se trezesc că plătesc din ce în ce mai mult, fără să fi existat un șoc major pe piață, ci doar o serie de ajustări zilnice în sus.
Conform datelor de la pompe, miercuri, 18 februarie, un litru de benzină standard se vindea cu prețuri cuprinse între 7,73 și 7,88 lei. Benzina premium a urcat și ea, ajungând în intervalul 8,33 – 8,6 lei. Motorina standard, esențială pentru transport și economie, a depășit deja pragul de 8 lei, fiind cotată între 8,07 și 8,16 lei pe litru. Singurul combustibil care pare să fi înghețat în preț este GPL-ul, care se menține constant în jurul valorii de 3,9 – 3,96 lei pe litru, oferind o alternativă pentru o parte dintre șoferi. Întrebarea care stă pe buzele tuturor este unde se va opri acest trend. Fără o relaxare fiscală sau o stabilizare clară a contextului internațional, perspectivele pe termen scurt nu indică o ieftinire la pompă.
