Refuzul PNL complică învestirea Guvernului Tomac. Ce e în joc pentru reforme și echilibrul bugetar

Premierul interimar Ilie Bolojan a reafirmat că PNL nu va acorda votul de încredere Guvernului Tomac, decizie luată, după cum a spus, „ieri”, și a motivat că un executiv fără susținere politică explicită nu poate duce reformele mai departe și riscă să piardă controlul asupra propriilor proiecte în Parlament.

În practică, refuzul PNL taie din start o parte esențială din sprijinul necesar la învestire și reduce suplimentar șansele unui guvern tehnocrat care, potrivit contextului politic deja conturat, se confrunta oricum cu refuzuri oficiale sau anticipate și din partea USR și UDMR. Pentru cetățeni și pentru mediul economic, miza nu este doar cine intră la Palatul Victoria, ci cât se prelungește blocajul într-un moment în care reformele și disciplina bugetară depind de o majoritate capabilă să treacă proiecte dificile.

Bolojan a explicat la Radio România Actualități că, în lipsa unei susțineri politice clare, inițiativele Guvernului Tomac pot fi schimbate radical în Parlament, inclusiv prin amendamente care măresc cheltuielile sau reduc veniturile statului. Iar asta, în lectura PNL, înseamnă risc direct pentru echilibrele bugetare, într-o perioadă în care orice deviere de la ținte lovește atât finanțarea reformelor, cât și credibilitatea externă a României.

PNL spune că un guvern fără majoritate ar ajunge să răspundă pentru decizii luate de alții

Poziția lui Ilie Bolojan mută discuția din zona politică spre efectul concret al unei învestiri fără sprijin parlamentar stabil. El susține că un astfel de cabinet ar fi „mai slab decât unul minoritar”, fiindcă ar trimite proiecte de reformă în Parlament fără garanția că partidele le vor vota în forma asumată de Guvern.

În intervenția sa, Ilie Bolojan (premier interimar) a descris mecanismul prin care proiectele ar putea fi schimbate pe traseu:

„Nu pot să fac estimări vizavi de ce vor face celelalte partide. Pot doar să spun că, analizând situația în care ne găsim, Partidul Național Liberal a decis ieri să nu acorde votul de încredere acestui guvern. În primul rând, pentru că, fiind un guvern fără o susținere politică explicită, nu este în măsură să continue reformele. Deci nu va fi în măsură să continue reformele de care are nevoie România. E un guvern mai slab decât unul minoritar. Gândiți-vă că atunci când un astfel de guvern va veni în Parlament cu propuneri de reformă care vor fi dificil de asumat, va rămâne singur și oalele sparte se vor sparge în capul acestui guvern. Deci nu va avea susținere în astfel de situații. Proiectele pot pleca într-un anume fel de la Guvern și sunt modificate, sunt ciopârțite în Parlament. E total diferit dacă nu există o susținere explicită. Iar atunci când în comisiile parlamentare vor fi proiecte care sună bine pentru parlamentari, care pot fi vândute, iertați-mă, cetățenilor, va fi un vot transpolitic în sensul acesta al trecerii lor, pentru că asta este forma prin care se pot prezenta parlamentarii în fața oamenilor, dacă nu sunt în guvernare și nu își asumă alte realizări. Dar asta ce înseamnă? Efecte care înseamnă creșteri de cheltuieli la buget, scăderi de venituri, iar un astfel de comportament va da peste cap echilibrele bugetare. Din aceste motive, PNL nu a luat decizia să susțină un astfel de guvern. Ăsta este.”

Mesajul are o consecință politică imediată: dacă PNL nu intră în această formulă, iar USR și UDMR nu au o înțelegere comună cu liberalii pentru votul de învestitură, Guvernul Tomac pornește spre Parlament cu un handicap major. Potrivit Adevarul, comunicarea dintre PNL, USR și UDMR continuă, dar nu există o înțelegere „vizavi de votul pentru Guvernul Tomac”.

Programul de guvernare nu este finalizat, deși votul ar urma la începutul săptămânii viitoare

Un alt semnal de fragilitate vine chiar din stadiul documentelor politice. Bolojan a spus că programul de guvernare al Guvernului Tomac „nu este încă definitivat”, deși votul din Parlament ar urma să aibă loc la începutul săptămânii următoare. Pentru un cabinet care cere încrederea Legislativului, lipsa programului final înseamnă că partidele sunt chemate să decidă înainte să aibă tabloul complet al măsurilor asumate.

Dar premierul interimar a mers mai departe și a pus problema lipsei de garanții politice chiar peste lipsa documentului final. În evaluarea sa, nici existența unui program semnat nu ar rezolva blocajul dacă partidele nu îl susțin efectiv în Parlament.

„Aceasta este cea mai mare problemă. Nici nu l-am primit până în momentul de față, pentru că domnul Tomac mi-a spus că încă se lucrează la el. Deci nu asta este cea mai mare problemă. Gândiți-vă că guvernul pe care l-am condus n-a avut doar un program de guvernare semnat de către toate partidele, a avut și protocol de coaliție, au avut apariții publice și tot n-a respectat Partidul Social Democrat nici programul de guvernare, nici acordul de coaliție. Gândiți-vă, în condițiile în care nu există o susținere explicită, cum se vor întâmpla lucrurile. Și am mai spus un lucru: dintr-o perspectivă politică, nu am acordat un vot de susținere pentru că această formulă este una de tip paravan, care scutește Partidul Social Democrat, cel care a generat această criză politică, care a dărâmat guvernul din care a făcut parte, după ce am luat măsuri pentru a limita risipa, după ce le-au fost afectate interesele.”

Acuzația de paravan mută presiunea pe PSD și deschide discuția despre alte formule

Formula de „paravan” invocată de Bolojan are o miză simplă: PNL încearcă să fixeze costul politic al crizei în contul PSD și să arate că un guvern tehnocrat ar prelua uzura fără să aibă forța de a guverna. Dacă această interpretare se impune, câștigătorul tactic ar fi PSD, care s-ar distanța de costul direct al unor măsuri nepopulare, iar pierzătorul ar fi chiar cabinetul chemat să le aplice fără majoritate.

Și aici se vede una dintre consecințele cele mai concrete. O criză guvernamentală prelungită poate întârzia jaloanele din PNRR și poate complica obiectivul aderării la OCDE, două dosare în care partenerii externi urmăresc nu doar existența unui guvern, ci și capacitatea lui de a livra legi și reforme fără să le piardă pe drum.

Numai că, din datele existente acum, reacția oficială a lui Eugen Tomac și a echipei de miniștri propuși la declarațiile lui Bolojan nu apare în dosarul public, la fel cum nu este anunțată nici decizia finală a USR și UDMR. Nici strategia alternativă a Palatului Cotroceni nu este confirmată oficial în acest stadiu, chiar dacă în spațiul politic circulă mai multe variante de rezervă.

PNL promite predarea datelor bugetare, cu trimitere la un episod invocat împotriva PSD

În plan administrativ, Bolojan a susținut că miniștrii interimari vor pune la dispoziția noii formule aprobate de Parlament toate datele necesare. El a făcut și o comparație cu o situație anterioară, când PSD nu ar fi oferit „date reale privind datele bugetare”. Afirmația contează pentru următoarea etapă: indiferent cine va primi votul, va avea nevoie imediată de tabloul exact al finanțelor publice pentru a evita noi întârzieri.

Ce urmează este clar doar procedural: programul de guvernare al Guvernului Tomac ar trebui finalizat înaintea votului din Parlament programat, potrivit declarațiilor lui Ilie Bolojan, la începutul săptămânii următoare.