SUA cer 200 de miliarde de dolari pentru a continua războiul cu Iranul

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a confirmat joi că Pentagonul va solicita Congresului fonduri suplimentare de aproximativ 200 de miliarde de dolari. Banii sunt destinați continuării războiului pe care Statele Unite, alături de Israel, îl poartă împotriva Iranului, un conflict care se află deja în a treia săptămână.

„Bani pentru a-i ucide pe indivizii răi”

Prezent la o conferință de presă, șeful Pentagonului a precizat că suma finală „ar putea varia” în zilele următoare. A insistat însă că „în mod categoric este nevoie de aceşti bani pentru a-i ucide pe indivizii răi” din Iran, dar și pentru a reface stocurile de muniție, serios diminuate de la începutul conflictului. Logica din spatele cererii uriașe este, se pare, una de imagine și de forță.

„O investiţie de o asemenea magnitudine are exact acest scop, de a transmite mesajul că vom înlocui tot materialul care a fost consumat”, a explicat Hegseth. o demonstrație de putere economică și militară.

Costuri exorbitante în primele zile

Și totuși, cât de scump este acest război? Doar în primele șase zile de conflict, Statele Unite au cheltuit peste 11,3 miliarde de dolari, conform unor estimări trimise de Pentagon Congresului săptămâna trecută și dezvăluite de ziarul The New York Times. Au fost folosite intensiv arme de precizie, cum ar fi bombele ghidate AGM-154, unde un singur exemplar costă peste 830.000 de dolari.

Mai mult, bateriile antiaeriene au consumat un număr uriaș de rachete interceptoare Patriot, al căror preț depășește 3 milioane de dolari bucata. Numai în Golf, în primele zile de lupte, au fost lansate circa 800 de astfel de rachete.

Costurile sunt, pe bune, amețitoare.

Orizont neclar și critici pentru fosta administrație

Întrebat despre o posibilă dată de încheiere a conflictului, șeful Pentagonului a refuzat să ofere un orizont de timp. A afirmat că decizia îi aparține președintelui Donald Trump, care va pune capăt războiului atunci „când va considera că obiectivele vor fi fost atinse”. Care sunt acele obiective, mai exact, rămâne de văzut.

Iar Hegseth nu a ratat ocazia de a-l critica din nou pe fostul președinte democrat Joe Biden pentru decizia de a „epuiza” arsenalul american prin trimiterea de ajutoare militare masive către Ucraina. „În ultimă instanţă, considerăm că, în acest moment, această muniţie poate fi bine utilizată pentru propriile noastre interese”, a indicat șeful Pentagonului.

Demisie la vârf și justificări contrazise

Numai că unitatea de la Washington pare să se fisureze. Cu doar o zi în urmă, Joseph Kent, șeful Centrului național antiterorist al SUA, a demisionat, afirmând că nu poate susține „cu conştiinţa împăcată” acest război. Într-o scrisoare adresată direct lui Trump și publicată pe rețeaua socială X, Kent a fost tranșant: „Iranul nu reprezintă o ameninţare iminentă pentru ţara noastră şi este clar că am început acest război din cauza presiunilor din partea Israelului şi a puternicului său lobby”.

Stai puțin, cum vine asta? Declarația lui Kent este susținută indirect de un document al serviciilor de informații americane, dezbătut miercuri în Comisia de Informații a Senatului. Raportul arată că Iranul nu a încercat să-și reia activitățile de îmbogățire a uraniului (distruse în atacurile din iunie 2025), contrazicând astfel una dintre justificările principale invocate de președintele Trump pentru declanșarea războiului.

În ciuda bombardamentelor care au decimat conducerea politică și militară a Iranului, regimul de la Teheran continuă represaliile cu drone și rachete și nu dă semne că ar pierde puterea, contrar așteptărilor exprimate de Trump și de premierul israelian Benjamin Netanyahu.