Tusk ataca dur Ungaria dupa ce Budapesta ar fi transmis Rusiei secrete din UE

Tensiunile dintre Polonia și Ungaria ating un nou apogeu, pe fondul unor acuzații extrem de grave. Premierul polonez Donald Tusk a lansat un atac direct la adresa Budapestei, acuzând guvernul Orban că a transmis informații sensibile de la reuniunile UE direct la Kremlin, o situație pe care a catalogat-o drept o „rușine”.

Un scandal de proporții

Într-o postare pe rețeaua X, Donald Tusk, al cărui guvern este un critic vocal al premierului maghiar Viktor Orbán, nu a avut menajamente. „Ministrul de externe al lui Orbán a confirmat că a informat sistematic Moscova despre ceea ce spuneau liderii UE în spatele ușilor închise. Ce rușine”, a scris Tusk.

Acuzația vine după ce Péter Szijjártó, ministrul de externe al lui Orbán, a recunoscut că are contacte regulate cu omologul său rus, Serghei Lavrov, „înainte și după” reuniunile ministeriale ale UE de la Bruxelles. E drept că Szijjártó a insistat că aceasta este o parte a diplomației normale, menționând că păstrează legătura și cu omologi din alte țări, inclusiv Turcia și Israel. Numai că lucrurile stau puțin diferit când vorbim de Rusia.

RecomandăriBudapesta anchetează foști miniștri. Ungaria cere UE deblocarea fondurilor de 10 miliarde de euro.

Inițial, The Washington Post a raportat că Szijjártó i-ar fi oferit lui Lavrov informări în timp real despre discuțiile din UE, sunându-l în timpul pauzelor de la ședințe. La momentul respectiv, oficialul maghiar a catalogat informația drept „fake news”.

Reacția Budapestei și a Bruxelles-ului

Budapesta susține în continuare că rapoartele din presă sunt „minciuni” și „știri false”. Într-o declarație transmisă marți, Ministerul de Externe ungar a precizat că consideră „complet normal” și „practică standard” informarea altor părți, deoarece deciziile luate la nivel european afectează relațiile cu țări terțe, inclusiv cu Rusia.

Dar la Bruxelles, Rusia nu este considerată nici pe departe un partener. Federația Rusă este puternic sancționată de UE pentru invazia sa în Ucraina, iar majoritatea statelor membre au tăiat legăturile cu Moscova, considerând-o o amenințare directă la adresa securității. V-ați gândit vreodată cum se simte să stai la masă cu cineva care apoi dă telefon la adversar? Acuzațiile vin într-un moment delicat, în plină campanie pentru alegerile din Ungaria de pe 12 aprilie, unde Orbán se confruntă, după 16 ani neîntrerupți la putere, cu prima provocare reală din partea liderului opoziției, Péter Magyar.

RecomandăriTrei morți după un atac armat la o moschee din SUA. Ce a transmis poliția despre atacatori

Comisia Europeană a cerut Budapestei să ofere „clarificări”, deși oficialii UE recunosc în privat că miniștrii de externe nu sunt legați de aceleași reguli de confidențialitate ca funcționarii europeni (ei fiind liberi să-și conducă propria politică externă).

Tensiuni pe piața petrolului și amânări la Bruxelles

Agitația geopolitică se reflectă și în piețele energetice. Prețul petrolului a scăzut din nou după ce președintele american Donald Trump a afirmat că discuțiile cu Iranul pentru a pune capăt războiului sunt în curs de desfășurare. Trump a declarat că SUA au „câștigat acest război” și că Iranul i-a făcut un „cadou” legat de „petrol și gaze” în Strâmtoarea Ormuz.

Teheranul, în schimb, neagă public orice fel de discuții.

RecomandăriDiana Șoșoacă îl atacă pe Péter Magyar după victoria din Ungaria

Purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, Ebrahim Zolfaghari, a ironizat eforturile diplomatice americane: „Cel care pretinde a fi o superputere globală ar fi ieșit deja din această încurcătură dacă ar fi putut. Nu vă deghizați înfrângerea într-un acord. Epoca promisiunilor voastre goale a luat sfârșit.”

Pe fondul acestor tensiuni, care au bulversat piețele energetice, Comisia Europeană a amânat prezentarea unei propuneri de interzicere permanentă a importurilor de petrol rusesc. Măsura, programată inițial pentru 15 aprilie, a fost scoasă de pe calendar. „Nu am o dată nouă de comunicat”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie, Anna-Kaisa Itkonen. „Ceea ce vă pot asigura este că rămânem angajați să facem această propunere.”

Criza umanitară din Liban

Între timp, crește îngrijorarea cu privire la situația din Liban, după ce Israelul a anunțat că va prelua controlul unei zone tampon în sudul țării. Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Barham Salih, a descris situația drept „cumplită”, iar condițiile pentru cei peste un milion de oameni strămutați sunt „aspre”.

„Sper că acest lucru va fi lăsat în urmă în curând, pentru că avem nevoie de pace. Acest conflict a durat deja mult prea mult”, a declarat comisarul Salih. „Vieți omenești sunt în joc. Impactul asupra civililor din întreaga regiune este fenomenal și profund.”

Iar știrile nu se opresc aici. Franța a deschis o anchetă pe numele lui Fabrice Leggeri, europarlamentar de extremă dreapta și fost director al agenției de frontieră Frontex. Leggeri este suspectat de complicitate la crime împotriva umanității și tortură, pentru că ar fi încurajat interceptarea ambarcațiunilor cu migranți de către autoritățile libiene și grecești.