Un singur vaccin pentru toate bolile ar putea schimba medicina
Oamenii de știință lucrează la dezvoltarea unor „vaccinuri universale” care ar putea proteja simultan împotriva unei game largi de agenți patogeni. Conceptul vizează crearea unei imunități extinse cu o singură vaccinare, posibil administrată chiar și printr-un simplu spray nazal.
Descoperirea ar putea schimba pentru totdeauna modul în care prevenim bolile.
Ideea vine ca un răspuns la deficiențele vaccinurilor actuale, care devin evidente mai ales în fața virusurilor cu evoluție rapidă. Pandemia de Covid-19 a demonstrat cât de repede se poate răspândi un virus nou, în timp ce vaccinul antigripal anual este o cursă contra cronometru pentru a anticipa tulpinile dominante. Uneori, această anticipare eșuează.
De ce eșuează vaccinurile actuale
Vaccinurile clasice antrenează sistemul imunitar să recunoască anumite caracteristici specifice de pe suprafața exterioară a unui virus sau a unei bacterii. Problema este că aceste caracteristici se pot schimba prin mutații, permițând agenților patogeni să ocolească protecția existentă. Sistemul imunitar „adaptiv”, format din celule B și T, are nevoie de câteva zile pentru a reacționa la un invadator nou, timp în care infecția se poate extinde.
Un exemplu concret a avut loc în 2025. Tulpina gripală H3N2 a suferit mai multe mutații exact după ce Organizația Mondială a Sănătății selectase deja variantele virale pentru vaccinul sezonier. Acest lucru a afectat direct eficacitatea vaccinului.
Rezultatul a fost un sezon gripal sever și timpuriu atât în America, cât și în Europa.
Proteinele vizate de vaccinurile anti-coronavirus (proteina spike) sau antigripale (hemaglutinina) sunt chiar părțile virusului cele mai predispuse la mutații. Or, o strategie nouă propune o altă abordare: conceperea unor vaccinuri care să țintească elemente ale virusurilor care se schimbă mult mai rar. Cercetătorii explorează o idee și mai ambițioasă: un singur vaccin care să protejeze împotriva mai multor familii de virusuri, bacterii și chiar alergeni.
Strategii noi: de la „mozaic” la spray nazal
O primă direcție este dezvoltarea unor vaccinuri care să ofere o protecție mai largă. Pamela Bjorkman de la Institutul de Tehnologie din California (Caltech) a dezvoltat, împreună cu echipa sa, un vaccin anti-coronavirus de tip „mozaic”. Acesta este format din particule moleculare minuscule, asemănătoare unor mingi de fotbal cu 60 de suprafețe, fiecare fiind acoperită cu un fragment diferit din proteina spike a mai multor coronavirusuri.
Însă o altă strategie vizează o altă componentă a sistemului nostru de apărare.
O echipă de la Stanford a dezvoltat un vaccin sub formă de spray nazal care nu se bazează pe memoria sistemului adaptiv, ci pe activarea imediată a sistemului imunitar înnăscut. Inspirat de efectele vaccinului BCG, noul spray combină două componente. Prima este o moleculă care pune în alertă imediată celulele sistemului imunitar înnăscut. A doua este o proteină inofensivă din ou, care acționează ca un antigen general.
Această combinație determină celulele T să migreze către plămâni. Ajunse acolo, acestea activează sistemul imunitar înnăscut cu ajutorul unor molecule de semnalizare numite citokine, menținând o stare de alertă sporită timp de luni de zile.
