18 percheziții la spionajul sud-coreean. Scandalul dronelor trimise în Nord zguduie Seulul

Coreea de Sud e zguduită de un scandal de proporții. Marți, autoritățile au descins la propriile servicii secrete. O operațiune-fulger. Au fost vizate 18 locații, inclusiv sedii centrale ale spionajului național și militar. Totul a pornit de la un incident ce părea minor, dar care acum riscă să arunce în aer întregul aparat de securitate, conform Digi24.

Procurorii au pe listă nume grele: Comandamentul de Informații al Apărării și Serviciul Național de Informații. Anchetatorii, citați de AFP și News.ro, spun că totul a plecat de la un eveniment cu potențial exploziv petrecut în ianuarie – trimiterea unor drone în Coreea de Nord. Deși trei civili erau deja acuzați, investigația s-a lărgit brusc și îi vizează acum pe trei soldați și un spion, toți suspectați de implicare directă.

Miza operațiunii: Cine a dat ordinul pentru dronele trimise în Nord?

Totul a explodat la început de ianuarie. Regimul de la Phenian a tunat și a fulgerat, acuzând Seulul de violarea spațiului aerian. Nord-coreenii au susținut că au doborât o dronă lângă Kaesong, un oraș strategic la graniță. Mai mult, au legat incidentul de un alt zbor suspect, din septembrie, deasupra orașului Paju.

Guvernul de la Seul a negat totul. Categoric. Răspunsul oficial a fost clar: nici armata, nici guvernul nu au fost implicate. Vina? A fost aruncată pe niște simpli civili. O explicație care acum, după perchezițiile la vârful spionajului, pur și simplu nu mai stă în picioare.

Confesiunea șocantă: Ce căuta drona la o fabrică de uraniu?

Și apoi, confesiunea. Unul dintre civilii puși sub acuzare a recunoscut totul public. A spus că el a trimis drona, dar motivul invocat pare scos direct dintr-un film. Ce voia să facă? Să măsoare radiațiile și contaminarea cu metale grele din jurul unei fabrici de uraniu din Coreea de Nord. O misiune personală, a susținut el.

Dar a fost oare o misiune personală? Sau o operațiune mascată, dirijată din umbră de cineva din serviciile secrete? Asta e întrebarea la care trebuie să răspundă acum anchetatorii. Faptul că au descins la 18 adrese, inclusiv la șefii spionajului, arată clar că procurorii înclină spre a doua variantă.

De la spionaj la criză politică: „Ar putea declanșa un război”

Scandalul a urcat rapid la vârful politicii. Președintele Lee Jae Myung a condamnat dur incidentul. Avertismentul său a fost tranșant, spunând că astfel de inițiative „ar putea declanșa un război”. Sunt cuvinte cu greutate, care reflectă tensiunea uriașă din peninsulă. Acolo, cele două Corei sunt, tehnic, încă în război de la conflictul din 1950-1953, pentru că nu au semnat niciodată un tratat de pace.

Avertismentul său arată cât de fragil e totul la granița super-militarizată. O mișcare greșită. O interpretare proastă. Și situația poate exploda. Toată presiunea cade acum pe justiție, care trebuie să lămurească cine a acționat și, mai ales, din ordinul cui.

Un precedent periculos: Fostul președinte, judecat pentru un complot identic

Ironia sorții… Scandalul seamănă izbitor cu un alt dosar care a cutremurat Seulul. Chiar predecesorul actualului președinte, Yoon Suk Yeol, este judecat pentru fapte similare. Procurorii îl acuză că a ordonat zboruri ilegale cu drone în Nord, totul pentru a provoca o reacție militară de la Phenian. Care era planul final? Să folosească un conflict iminent ca pretext pentru a impune legea marțială. Un plan eșuat, care i-a adus însă sfârșitul carierei și un proces penal. Istoria pare că se repetă. Se ridică acum o întrebare serioasă: cine controlează, de fapt, structurile de forță din Coreea de Sud?