32.838 de locuri de muncă vacante în România. Șoferii, curierii și necalificații sunt cei mai căutați
Angajatorii din România au raportat 32.838 de locuri de muncă vacante la nivel național, iar prin rețeaua EURES România mai sunt disponibile 206 posturi în Spațiul Economic European. Diferența arată unde este presiunea imediată: piața internă caută de aproape 160 de ori mai mulți oameni decât ofertele externe transmise acum prin sistemul public.
În cifre, cele 32.838 de posturi din țară se concentrează în meserii unde recrutarea se face greu și unde fluctuația de personal este mare. Cele mai multe anunțuri sunt pentru conducător auto transport rutier, 3.159 de posturi, urmat de curier, 1.844, muncitor necalificat la demolarea clădirilor, 1.672, manipulant mărfuri, 1.600, și muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor, 1.348.
Miza economică este directă. Când lipsesc șoferi, curieri, manipulanți sau muncitori din construcții, întârzierile se văd în transport, livrări, depozite și șantiere. Iar când o parte din aceste posturi rămân neocupate, statul pierde contribuții și taxe din salarii, exact într-o perioadă în care presiunea pe buget și pe sistemul de pensii rămâne ridicată.
Distribuția posturilor spune și altceva: deficitul nu este concentrat în ocupațiile cu studii superioare. Din total, numai 2.588 de locuri de muncă sunt pentru persoane cu studii superioare, adică mai puțin de o zecime din total. De aproape 6 ori mai multe, 15.007 posturi, sunt pentru persoane fără studii sau cu studii primare ori gimnaziale. Segmentul cu studii profesionale adună 8.422 de locuri, de peste 3 ori mai multe decât oferta pentru absolvenții de facultate.
Cea mai mare cerere este la muncă necalificată și meserii practice
Pentru piața muncii din România, acesta este semnalul cel mai clar: nevoia cea mai mare nu este la vârful ierarhiei, ci în zonele unde companiile au nevoie de personal numeros și disponibil rapid. Posturile pentru studii liceale sau postliceale sunt 6.821 și vizează lucrători comerciali, vânzători, casieri, agenți de vânzări și agenți de securitate.
Dar blocajul cel mai mare apare în zona meseriilor practice. Cele 8.422 de posturi pentru persoane cu studii profesionale includ conducători auto, dulgheri, fierari betoniști, sudori și electricieni în construcții. Sunt exact ocupațiile fără de care investițiile, logistica și lucrările private merg mai încet.
Și pentru cei care urmăresc piața din perspectiva veniturilor, lipsa unui pachet salarial public în această raportare înseamnă că simpla existență a posturilor nu spune dacă ele sunt ușor de ocupat. Datele publicate arată volumul cererii, nu și salariile, beneficiile sau rata reală de ocupare a acestor locuri. Nici programe concrete de reconversie profesională legate de aceste nevoi nu sunt menționate în această informare.
Ofertele din SEE sunt puține, dar concentrate în câteva țări și sectoare
Pe piața externă, oferta transmisă prin EURES România este mult mai mică, 206 posturi, însă concentrată în câteva destinații și în meserii precise. Cele mai multe locuri sunt în Malta, 66 de posturi, urmată de Norvegia, cu 45, și Spania, cu 30. Împreună, aceste trei state adună 141 de locuri, adică peste două treimi din totalul ofertelor din SEE.
În Malta sunt căutați tehnicieni în acvacultură, coordonatori logistică și achiziții, medici veterinari în acvacultură, consultanți în acvacultură și tehnicieni de proces. Norvegia caută 45 de lucrători în producție pentru prelucrarea somonului, iar Spania oferă 30 de posturi pentru muncitori în renovări, finisori, cofrați și zidari.
Potrivit Observatornews, lista este completată de Germania, cu 20 de posturi pentru lucrător ajutor în podgorie și lucrător în producție la procesarea produselor din carne, Suedia, cu 20 de posturi de șofer autobuz, Olanda, cu 11 posturi pentru inspector veterinar și mecanic de asamblare, Irlanda și Danemarca, cu câte 5, Finlanda, cu 3, și Estonia, cu un post de operator mașini agricole.
Comparativ cu cele 32.838 de locuri din România, cele 206 posturi din SEE reprezintă sub 1 la sută din volumul total al ofertelor aflate acum în evidența sistemului public. Numai că atractivitatea lor nu poate fi măsurată din această raportare, pentru că lipsesc datele despre salarii, cazare, transport sau alte beneficii, adică exact elementele care cântăresc în decizia de plecare.
Deficitul de personal rămâne o problemă pentru economie, nu doar pentru companii
Lipsa de candidați nu mai este de mult o problemă izolată a angajatorilor. În servicii, presiunea pe recrutare a fost deja observată, iar unele companii au lansat campanii ample de angajare, inclusiv pentru sute de posturi. În paralel, Guvernul a analizat deficitul de personal și în asistența socială, printr-un comitet interministerial, semn că problema trece din piața privată în zona capacității administrative.
Iar efectul se vede în lanț. Dacă firmele nu găsesc personal, activitatea încetinește. Dacă o parte din lucrători aleg piața externă, baza de contribuții din țară se subțiază. Dacă munca rămâne în zona informală sau este subdeclarată, pierderile pentru buget cresc și mai mult (inclusiv la pensii și sănătate).
Pentru cei care caută un loc de muncă, fotografia de moment este clară: cele mai multe șanse sunt în transport, curierat, logistică, construcții, comerț și producție. Pentru angajatori, datele arată unde concurența pentru oameni este cea mai mare. Iar pentru stat, raportul confirmă că lipsa forței de muncă nu este o temă abstractă, ci una care poate frâna activitatea economică și încasările bugetare.
ANOFM a publicat această situație a locurilor de muncă vacante pentru România și pentru ofertele disponibile prin EURES România, fără să anunțe în același timp salariile, beneficiile sau un termen pentru eventuale măsuri noi privind acoperirea deficitului de personal.
