60 de familii de români au plecat din locuințe după atacurile din Belfast. Cum s-a ajuns aici

Zeci de cetățeni români, inclusiv copii, au cerut asistență consulară după atacurile din noaptea de 9 iunie din Belfast, iar o parte dintre ei au anunțat că vor să revină în România. Ministerul Afacerilor Externe a transmis joi că persoanele care au semnalat că au fost victime au fost relocate temporar și se află în siguranță.

Pe scurt, MAE a gestionat șase solicitări de asistență consulară care privesc 20 de cetățeni români, dintre care 13 adulți și 7 minori, plus un cetățean al Uniunii Europene, membru de familie al unui român. În paralel, amploarea plecărilor este mai mare decât numărul cererilor oficiale: 60 de familii de români au plecat miercuri din locuințe, unele cu avionul, altele cu mașinile, iar alți cetățeni români urmează să plece în zilele următoare.

Pentru comunitatea românească din Belfast, miza nu mai este doar paguba materială. Trei familii au avut locuințele vandalizate după incidentele din noaptea de 9 iunie, iar una dintre case fusese atacată de două ori și înainte, cel mai recent în urmă cu câteva luni. Asta schimbă sensul unei plecări: nu mai este o decizie luată din prudență, ci o retragere dintr-un loc în care oamenii spun că nu se mai simt în siguranță nici în propriile case.

Un român din Irlanda de Nord a rezumat astfel efectul atacurilor asupra familiilor vizate: „Cu copiii înăuntru, cu tot, nu i-a interesat. Vă dați seama că au fugit, săracii, care încotro. I-a mai salvat poliția… Sute, au plecat toți.”

🚨 WATCH: A house is set on fire in Belfast after a Sudanese migrant was charged over the attempted beheading of a man pic.twitter.com/6GeZ5qMQoo

— Politics UK (@PolitlcsUK) June 9, 2026

Violențele au trecut de la protest în stradă la atacuri asupra locuințelor

Atacurile au izbucnit marți și au continuat pentru a doua noapte la rând. Protestatari mascați au incendiat vehicule și case, au aruncat cu cărămizi, pietre și sticle, iar poliția a intervenit inclusiv cu tunuri de apă. Pentru românii din zonă, diferența față de o simplă manifestație de stradă este esențială: violența a ajuns la adrese private.

O îngrijitoare din Uganda, Sumayah Nakazibwe, a descris felul în care protestul a escaladat. „Totul a început de parcă oamenii doar mărșăluiau, băieți tineri cu vârste între 9 și 20 de ani. Toți erau îmbrăcați în negru și aveau măști.”

„Apoi au adunat pubelele de afară și au început să le dea foc și lor. Iar noi ne-am gândit că poate nu va escalada.”

În relatarea ei, momentul de ruptură a venit când focul și atacurile au ajuns lângă case. „Au început să dea foc mașinilor, să arunce cu cocktailuri Molotov. Când a început fumul, venea direct spre casele noastre. Așa că am sunat la poliție, am sunat la pompieri.”

Belfast is a war zone 👇 pic.twitter.com/RMIoHD6SAu

— The Reformed Media (@ReformedMedia_) June 9, 2026

Și mărturiile din comunitatea românească indică aceeași teamă imediată, legată de copii și de imposibilitatea de a rămâne peste noapte în locuință. O altă persoană, româncă, a spus că nu a mai ieșit din casă după ce prietenii ei au fost atacați: „Eu nu am ieșit afară din casă, am rămas traumatizată de situația prietenilor noștri, care au fost atacați în condițiile în care au doi copii mici. Sunt doi oameni muncitori, nu am cuvinte, pur și simplu le-au dat foc la tot. Sunt în hotel, vor pleca mâine, pentru că nu au mai găsit niciun bilet de avion.”

Dar teama nu a fost doar de pagube. Un alt român a spus simplu: „Ne gândeam că se lasă noaptea și ne vor da foc în casă.”

Ce sprijin au primit românii și ce poate face statul român acum

Autoritățile române spun că persoanele care au cerut ajutor au primit sprijin imediat pentru a ieși din zona de risc. Potrivit Adevarul, toate persoanele de cetățenie română care au semnalat că au fost victime au fost ajutate fie de poliția locală, fie de rude sau prieteni, și au fost relocate temporar.

Sprijinul consular oferit până acum a însemnat preluarea solicitărilor și măsuri pentru întoarcerea în țară, inclusiv emiterea de titluri de călătorie acolo unde este nevoie. Nu există, în datele comunicate până acum, o cifră exactă a românilor care se vor repatria în perioada imediat următoare. Există însă o diferență clară între cele șase solicitări oficiale și cele 60 de familii care au plecat deja miercuri din case, semn că teama s-a răspândit mai repede decât procedurile consulare.

BREAKING: Protesters in Belfast are going house to house looking for migrants and evicting them. pic.twitter.com/2Dchx5sWHq

— World Source News (@Worldsource24) June 9, 2026

La nivel diplomatic, ambasadorul României în Regatul Unit, Laura Popescu, este în contact cu Hilary Benn, ministrul de stat pentru Irlanda de Nord. Iar consulul general al României la Edinburgh s-a deplasat joi la Belfast pentru întâlniri cu familiile afectate și cu autoritățile locale.

Un detaliu relevant este că intervenția de urgență nu a venit doar de la instituții. Un pastor, a cărui identitate nu este precizată, a povestit cum a reușit să scoată femei din zonă în timp ce un grup mascat se afla în fața locuințelor: „Erau în jur de 20 de tipi, toți mascați, cu cărămizi în mâini, și părea că se află acolo pentru o bătaie, așa că a trebuit să merg și să vorbesc cu ei. I-am rugat insistent să îmi dea 10 minute pentru a le scoate pe aceste femei și a le urca în mașina mea. Mi-au oferit acele 10 minute.”

Ce rămâne neclar după intervenția consulară

Nu este clar câți români vor pleca în total din Belfast în următoarele zile și nici ce măsuri suplimentare vor lua autoritățile locale pentru a opri noi atacuri asupra imigranților. Există deja semne că problema nu a fost punctuală: una dintre locuințele românilor fusese vizată de două ori înainte, ultima dată cu câteva luni în urmă.

Numai că reacțiile din vecinătate arată și tensiunea acumulată în comunitate. Un vecin a spus: „Și nu voiau să plece, așa că noaptea trecută a fost picătura care a umplut paharul.” O altă vecină a afirmat: „Li s-a spus să plece și au fost scoși de două ori, dar nu au plecat. Nu este problema noastră acum, nu mai sunt aici.”

Iar o altă mărturie pune sub semnul întrebării capacitatea forțelor de ordine de a controla strada în primele ore ale violenței: „Era o mulțime pe stradă, iar poliția… a fost de-a dreptul alungată de pe stradă. Cum poți să ai arme și alte echipamente și să vină cineva să te gonească de pe o stradă?”

Următorul pas anunțat oficial este continuarea demersurilor consulare la Belfast, unde consulul general al României la Edinburgh se află joi pentru discuții cu familiile afectate și cu autoritățile locale.