83 de unelte din os, primele din România, confirmă ingeniozitatea neandertalienilor

Din peste 10.000 de fragmente osoase analizate microscopic, 83 au păstrat urme clare de prelucrare sau de utilizare umană. Această selecție restrânsă a dus la prima identificare sigură a unor unelte din os folosite de neandertalieni pe teritoriul României.

În Cheile Vârghișului, într-o peșteră din Paleoliticul Mijlociu, cunoscută drept situl Abri 122/1200, cercetătorii au găsit o piesă importantă care lipsea din harta arheologică a regiunii carpatice. Până acum, deși existau descoperiri similare din Munții Altai până pe coasta Atlanticului, spațiul carpatic nu avea asemenea artefacte.

Situl Abri 122/1200 a fost locuit de oameni pe o durată foarte lungă, între acum 230.000 și 60.000 de ani. Uneltele din os descoperite aici sunt de mici dimensiuni și au fost folosite pentru răzuit, ascuțit și despicat.

Tipuri de unelte descoperite și utilitatea lor

Printre piesele identificate se află unelte pentru ascuțirea uneltelor de piatră, pentru prelucrarea pieilor și a plantelor, unelte tip pană pentru despicare, unele hibride, cu utilizări multiple, precum și două folosite ca ciocane. Cercetătorii le descriu drept unelte oportuniste, create rapid pentru o nevoie imediată, ceea ce arată o alegere orientată spre viteză și utilitate.

Metoda care a dus la această concluzie a fost una microscopică. Cercetătorii au examinat fragmentele osoase pentru zgârieturi fine, margini rotunjite și capete lustruite, apoi au comparat urmele observate cu unelte experimentale realizate pentru a reproduce tehnicile neandertalienilor.

„Cu atât de multe fragmente, este ca și cum ai căuta acul în carul cu fân.”

Citatul îi aparține lui Ștefan Vasile, lector la Universitatea din București și cercetător implicat în acest studiu, publicat în 2026 în Journal of Quaternary Science, semnat de Monica Mărgărit și colectiv. El a explicat și de ce asemenea artefacte au putut trece neobservate mult timp: „Nu vreau să fiu exagerat de critic la adresa metodelor folosite în trecut de arheologi. Dar, de multe ori, erau recuperate doar oasele mai mari sau mai complete.”

Cercetările anterioare din sit, inclusiv săpăturile din 2014 realizate de Marian Cosac și George Murătoreanu de la Universitatea Valahia din Târgoviște, nu au identificat definitiv unelte din os de neandertalieni. Potrivit Phys.org, reevaluarea atentă a materialului osos mărunt a făcut diferența. Subiectul a fost relatat și de Descopera.ro.

Ștefan Vasile spune că această descoperire schimbă felul în care sunt priviți neandertalienii din regiune. „Faptul că neandertalienii foloseau unelte din os, și încă de dimensiuni mici, pentru o gamă largă de acțiuni, demonstrează o ingeniozitate și o complexitate a procesului lor de gândire pe care mulți oameni încă o acceptă cu greu.”

Ce schimbă descoperirea din Cheile Vârghișului

România intră, prin acest sit, într-o categorie de descoperiri din care regiunea carpatică lipsea până acum. Neandertalienii de aici foloseau nu doar piatra, ci și osul, inclusiv pentru activități variate, de la prelucrarea pieilor și plantelor până la despicare și percuție.

Aceeași concluzie mută atenția și spre colecțiile vechi de materiale arheologice. Ștefan Vasile a arătat că „este posibil ca unele unelte din os de neandertalieni să zacă undeva, prin niște sertare, și chiar în depozitul de sediment excavat de cercetătorii anteriori”. Astfel, situri deja cunoscute ar putea oferi rezultate noi dacă sunt reanalizate cu metodele folosite acum.

„Aceste descoperiri sunt un pas în povestea umană care, în cele din urmă, ne-a plasat «acolo unde îngerul căzut întâlnește maimuța în ascensiune»”, spune Ștefan Vasile, citându-l pe Terry Pratchett.

Pasul următor este deja conturat de studiul publicat în Journal of Quaternary Science: reevaluarea altor fragmente osoase și a siturilor cercetate anterior, în căutarea unor urme similare de prelucrare și utilizare umană.