Adevărul ascuns despre creșterea salariului minim. Câți bani primesc românii de la 1 iulie

Peste 800.000 de salariați din România așteaptă o majorare a veniturilor de la 1 iulie, însă decizia guvernamentală de a crește salariul minim brut la 4.325 de lei ascunde o capcană fiscală care avantajează direct bugetul de stat. Deși pe hârtie vorbim despre o creștere de 275 de lei brut față de nivelul actual de 4.050 de lei, în buzunarele oamenilor vor ajunge efectiv doar 125 de lei, restul fiind absorbit de aparatul de stat prin modificarea mecanismului de deducere.

De ce se întâmplă acest lucru și cine profită cu adevărat de pe urma acestei decizii administrative? Miza reală a acestei hotărâri nu este creșterea puterii de cumpărare, ci lărgirea bazei de impozitare pentru acoperirea deficitului bugetar. Prin reducerea concomitentă a valorii neimpozabile cu 100 de lei, Guvernul se asigură că încasează mai mult din taxarea muncii. Astfel, angajatul primește o sumă infimă care nu acoperă inflația de aproape 11%, în timp ce statul colectează sume suplimentare masive, inclusiv din TVA-ul aplicat la prețurile finale care urmează să crească.

Practica manipulării pragurilor neimpozabile pentru a masca o creștere reală a poverii fiscale nu este nouă, așa cum s-a întâmplat și în 2018, la momentul transferului contribuțiilor de la angajator la angajat. Iar cifrele actuale demonstrează un tipar similar. Într-o analiză publicată recent de Antena3, se subliniază clar că majorarea brută de 6,8% este complet anulată de realitatea economică din piață.

RecomandăriPrin finalizarea procesului de adoptare a salariului minim european, se va reflecta în avansul economiei şi creşterea nivelului de trai

Ce înseamnă concret pentru mediul de afaceri

E drept că, la prima vedere, 125 de lei la salariul net (care va ajunge la 2.699 de lei) par un pas înainte pentru angajații cu venituri mici. Numai că întreaga notă de plată a acestei decizii este transferată exclusiv către sectorul privat. Un sondaj recent realizat de IMM România arată proporțiile impactului: 60% dintre firme vor crește imediat prețurile, 35% vor face concedieri, iar 9% iau în calcul închiderea definitivă a afacerii.

Cifrele vorbesc de la sine.

„Beneficiarul principal al acestei majorări este, de fapt, statul român, care, prin ceea ce colectează de pe urma salariului minim, câștigă statul român. De altfel, este unul dintre principalii beneficiari ai contextului inflaționist pe care îl traversăm în general, pentru că TVA-ul se aplică la o bază mai mare, impozitele și taxele aplicate se aplică la o bază mai mare. Cu alte cuvinte, aceste creșteri nu fac altceva decât să îi să răcească pe români, dar de o manieră total falsă și indirectă, să mascheze niște probleme ale bugetului și ale deficitului.” – Adrian Maniuțiu, economist

Dar mediul privat nu mai are marjele de profit necesare pentru a absorbi aceste șocuri administrative succesive.

„Putem să mai adăugăm încă 50.000, ăsta e primul efect atunci când nu mai poți să crești salariile din cauza prețurilor.” – Sterică Fudulea, vicepreședintele IMM România

Până la urmă, antreprenorii sunt forțați de noua realitate fiscală să taie din personal sau să transfere costurile direct în prețul produselor la raft.

RecomandăriCu cât ar rămâne în mână românii după creșterea salariului minim de la 1 iulie 2024?

Efectul de bumerang asupra economiei

Consumul a scăzut deja puternic sub greutatea măsurilor fiscale anterioare, ducând la o stagnare economică la începutul anului. Acum, economia românească se confruntă cu un fenomen de stagflație, definit prin inflație ridicată, scădere economică și șomaj suprapuse.

„Vine pe un fond în care firmele traversează o perioadă extrem de dificilă, avem un număr record de insolvențe, avem deja șomaj, ne confruntăm cu stagflație. Probabil cel mai periculos context pe care îl traversează economia românească în ultimii 15 ani.” – Adrian Maniuțiu, economist

De la 1 iulie, noile fluturașe de salariu vor fi tipărite conform normelor modificate, însă rămâne o necunoscută majoră pe masa decidenților de la Ministerul Finanțelor. Câte dintre cele peste 800.000 de contracte vizate vor rămâne efectiv active până la finalul anului, după ce companiile își vor recalcula bugetele pentru a susține noile sarcini fiscale impuse de la centru.