Amenzi de până la 25.000 de lei pentru birocrația din instituții.
Un proiect de lege aflat înaintea dezbaterii parlamentare introduce amenzi pentru funcționarii publici și pentru instituțiile care nu respectă reguli deja cerute de simplificarea administrativă și digitalizare. Miza este una concretă pentru relația cetățeanului cu statul: mai puține drumuri între ghișee, costuri mai mici și limitarea situațiilor în care administrația cere acte pe care ar trebui să le obțină singură.
Mai precis, funcționarii care refuză copia electronică a cărții de identitate trimisă prin e-mail, cer copii legalizate fără temei, solicită documente emise de alte autorități, cer dosar cu șină ori alte articole de birotică, refuză documente semnate electronic sau percep taxe pentru hârtie și birotică ar putea fi sancționați cu amenzi între 1.000 și 5.000 de lei. Pentru conducătorii instituțiilor publice, intervalul urcă la 2.000-10.000 de lei dacă nu publică formularele și informațiile necesare, nu asigură fotocopierea gratuită, nu oferă metode electronice de plată sau nu folosesc prioritar comunicarea electronică.
Cele mai mari sancțiuni din proiect nu îi vizează, însă, pe funcționari în general, ci nerespectarea obligațiilor privind informatizarea proceselor administrative și dezvoltarea serviciilor publice electronice. Aici amenzile prevăzute sunt între 5.000 și 25.000 de lei, adică de cinci ori peste pragul minim aplicabil funcționarilor și de 2,5 ori peste maximul prevăzut pentru șefii de instituții în celelalte abateri enumerate.
Interdicția se extinde și la alte proceduri administrative
Schimbarea cu efect direct pentru cetățeni este extinderea interdicției prin care instituțiile publice nu mai pot solicita documente emise de alte autorități. Până acum, această interdicție era legată de solicitarea unui serviciu public. Noul proiect o extinde și la alte proceduri administrative prevăzute de lege.
Asta înseamnă că regula nu ar mai trebui ocolită prin mutarea solicitării de acte dintr-o procedură în alta. Pentru cetățean, diferența este simplă: dacă statul are deja posibilitatea legală să obțină un document de la altă instituție, povara nu ar mai trebui mutată la ghișeu asupra persoanei care depune cererea.
Iar una dintre cele mai frecvente surse de frustrare, cererea de dosar cu șină sau de alte consumabile de birou, intră explicit în lista faptelor sancționabile. La fel și situațiile în care instituția refuză documente semnate electronic, deși tocmai digitalizarea ar trebui să reducă interacțiunea pe hârtie.
Cine aplică sancțiunile și cum se depun sesizările
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor ar urma să revină personalului de control al Autorității pentru Digitalizarea României, dar și prefectului și personalului de control din cadrul instituției prefectului. Proiectul permite formularea de sesizări inclusiv de către persoanele care se consideră vătămate.
Acest mecanism contează fiindcă mută proiectul din zona unei simple declarații de intenție în zona unei legi cu instrument de sancționare. Inițiatorii susțin că lipsa unor „sancțiuni corespunzătoare” a făcut ca măsurile de simplificare administrativă, deja prevăzute în legislație, să rămână fără efect practic.
Potrivit Mediafax, proiectul instituie explicit un regim contravențional pentru nerespectarea obligațiilor de simplificare administrativă și digitalizare. Pentru cetățean, asta poate însemna că refuzul unui document electronic sau cererea unor acte pe care administrația trebuie să le procure singură nu mai rămân doar abateri birocratice greu de sancționat, ci pot duce la amendă.
Card HP memorie microSDHC 16GB Class 10 cu Adaptor SDCumpără-14%
Handsfree Bluetooth JBL Tune 730BT, MultiPoint, A2DP, Bej JBLT730BTBEGCumpără-40%
Multifunctional Inkjet color HP Envy Photo 7931, imprimare, copiere, scanare, A4, wireless, ADF, 15 ppm alb-negru / 10 ppm color, Eligibil instant inkCumpărăProiectul vizează reducerea birocrației și corupției
Proiectul pornește de la o problemă veche: există obligații de simplificare și digitalizare, dar aplicarea lor a rămas slabă. Fără sancțiuni, instituțiile și angajații lor au avut puține motive să schimbe proceduri care transferă timp și costuri către cetățeni.
Dar efectul urmărit nu se oprește la confortul administrativ. Miza este și reducerea birocrației care alimentează costuri inutile și forme de mică corupție, tocmai prin limitarea contactelor repetate și a discreției de la ghișeu. Dacă documentele circulă între instituții și dacă plata sau transmiterea actelor se face electronic, scad și situațiile în care o procedură depinde de bunăvoința unui funcționar.
Si pentru instituții există o presiune nouă. Obligația de a publica formularele și informațiile necesare, de a asigura fotocopierea gratuită și de a pune la dispoziție metode electronice de plată mută costul organizării administrative dinspre cetățean spre autoritatea publică, acolo unde proiectul consideră că trebuie să fie.
Următorul pas este dezbaterea parlamentară
Proiectul a primit aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social și a Consiliului Legislativ. Următorul pas anunțat este intrarea în dezbaterea Parlamentului.
Numai că textul disponibil până acum nu precizează cine sunt inițiatorii, nici un calendar exact al dezbaterii parlamentare. Nu apar nici estimări privind impactul bugetar, costurile de implementare, veniturile potențiale din amenzi sau resursele de control care vor fi folosite pentru aplicarea noilor sancțiuni.
Contextul mai larg rămâne cel al presiunii pentru modernizarea administrației și alinierea la standardele europene de digitalizare, temă legată frecvent de PNRR și de fondurile europene. Pasul decisiv rămâne însă votul din Parlament, unde proiectul urmează să intre în dezbatere după avizele favorabile deja primite.
