Atacul asupra Kievului a ucis 21 de oameni și a lovit 130 de clădiri. Ce e în joc pentru civili și aliații Ucrainei

Kievul a fost ținta unuia dintre cele mai ample atacuri rusești din război, în noaptea care a început la scurt timp după ora 2. Bilanțul anunțat până acum este de cel puțin 21 de morți, 90 de răniți și pagube la 130 de clădiri, iar vineri a fost declarată zi de doliu în capitala Ucrainei.

Atacul a implicat 74 de rachete și 496 de drone, potrivit forțelor aeriene ucrainene. Amploarea loviturii se observă în două comparații care subliniază gravitatea momentului: este cea mai extinsă distrugere produsă în Kiev de la începutul acestui an, iar numărul morților este cel mai mare cel puțin din luna mai, când au fost ucise 24 de persoane.

Pentru civili, miza o reprezintă vulnerabilitatea spațiilor de locuit și a serviciilor de bază. Au fost distruse blocuri de apartamente, au izbucnit incendii, inclusiv la un hotel din centrul orașului, iar printre clădirile lovite s-a aflat și grădinița Kashtanchik, care deservește aproximativ 70 de copii cu vârste între doi și șase ani. Clădirea fusese lovită și anul trecut.

Tetiana Konovalchuk (49 de ani), directoarea grădiniței Kashtanchik, a rezumat reacția oamenilor care trebuie să pornească din nou de la zero.

„Ne vom ridica și vom reconstrui.”

Districtul Darnytsia a suferit cele mai mari distrugeri rezidențiale

Cel mai afectat a fost districtul Darnytsia, din estul Kievului. Acolo, cinci etaje ale unui bloc rezidențial cu nouă niveluri au fost smulse, iar în fața unei clădiri învecinate s-a format un crater de câțiva metri adâncime. Acest tip de distrugere schimbă imediat viața locatarilor: apartamente devenite nelocuibile, evacuări și căutări printre dărâmături.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a descris direct amploarea loviturii asupra clădirilor de locuințe.

„O noapte teribilă. O parte din clădire a fost, la propriu, spulberată.”

Șocul s-a văzut și în adăposturi. Myroslava Fedykovych, psiholog, a relatat că după prima lovitură oamenii au fugit în subteran, apoi s-au temut că și acel loc se va prăbuși.

„A fost o primă lovitură, iar după aceea, au fugit la adăpostul din apropiere. Puteți vedea craterul în spatele meu, format imediat după ce au ajuns la adăpost. Deci, prima lovitură le-a salvat practic viețile. Dar apoi au crezut că adăpostul se va prăbuși, pentru că se zguduia și bucăți din tavan cădeau peste ei. Bărbații din adăpost au încercat să deschidă ușa din spate, crezând că vor fi prinși. Această clădire din spate este acum complet nelocuibilă. În acest moment, toată lumea este în stare de șoc. Doar stau acolo în tăcere. Dar știu din experiența anterioară că toată lumea va reacționa din nou, când lucrurile se vor calma. A fost foarte dificil emoțional. Am avut ședințe de terapie pe parcurs.”

Majoritatea proiectilelor au fost interceptate, dar 33 de locații au fost totuși lovite

Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au interceptat majoritatea rachetelor și dronelor. Acest aspect explică de ce Kievul cere din nou sprijin urgent: chiar și după interceptări, 25 de rachete balistice și 12 drone au lovit 33 de locații din țară, capitala fiind ținta principală.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, și-a scurtat o vizită în Irlanda și a avertizat asupra unui nou pericol iminent. Potrivit Independent, mesajul său a legat direct amploarea atacului de nevoia de apărare antiaeriană suplimentară.

„Principala lovitură a fost direcționată către Kiev. Livrările de apărare aeriană pentru Ucraina sunt o prioritate absolută și critică.”

Pentru aliații Ucrainei, acesta este testul imediat: dacă apărarea antiaeriană nu este întărită, chiar și interceptarea majorității proiectilelor poate lăsa în urmă zeci de victime și cartiere întregi avariate. Pentru Kiev, presiunea nu este doar militară, ci și socială, deoarece 130 de clădiri afectate înseamnă locuințe, servicii și activități urbane scoase din funcțiune într-o singură noapte.

UE discută un răspuns prin sancțiuni, în timp ce Moscova invocă ținte militare și energetice

Atacul vine pe fondul invaziei începute în februarie 2022 și al campaniei continue de lovituri aeriene asupra orașelor ucrainene. Ministerul rus al Apărării a susținut, într-o postare pe Telegram, că „atacul masiv” a vizat facilități militare și energetice, precum și aeroporturi din Kiev și alte locații.

Dinspre partea europeană, reacția s-a îndreptat către posibile sancțiuni noi. Ambasadorul UE în Ucraina a spus că „Rusia a dezlănțuit iadul asupra Kievului”, iar Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a anunțat pe platforma X că va propune sancționarea unor entități care susțin complexul militaro-industrial al Rusiei.

Mesajul ei leagă direct atacurile asupra civililor de costuri economice și comerciale suplimentare pentru Rusia.

„Astăzi voi propune sancționarea mai multor entități care susțin complexul militaro-industrial al Rusiei ca răspuns la atacuri. Cu cât Moscova atacă mai mult civilii, cu atât mai multe sancțiuni trebuie impuse.”

Loviturile au continuat și pe teritoriul Rusiei

În aceeași noapte, Ucraina a lovit o rafinărie de petrol din regiunea rusă Nijni Novgorod. Guvernatorul regiunii a raportat o persoană ucisă într-un atac asupra unei instalații industriale. Moscova a prezentat atacul asupra Ucrainei și ca ripostă la raidurile cu drone lansate de partea ucraineană asupra infrastructurii rusești, inclusiv asupra aprovizionării cu combustibil.

Andrii Sibîha, ministrul de Externe al Ucrainei, a descris noaptea în câteva cuvinte: „O noapte de groază.” În Kiev, următorul fapt concret este deja stabilit: vineri este zi de doliu în capitală.