În România, Bulgaria și Grecia, 30-40% dintre gospodării cheltuie peste 10% din venituri pe energie

În Bulgaria, România și Grecia, între 30% și 40% dintre gospodării cheltuie mai mult de 10% din venituri pentru electricitate, gaze, energie termică și combustibili. Pentru familiile cu venituri reduse, ponderea poate ajunge la 15-20%.

Analiza Asociației Energia Inteligentă (AEI), prezentată de, indică România drept țara cu cele mai mari facturi la energie din Uniunea Europeană. Presiunea este asociată cu veniturile mici, locuințele ineficiente și volatilitatea prețurilor.

Politicile energetice deficitare afectează direct România, care are cele mai mari facturi la energie din blocul comunitar.

Nu vorbim despre sărăcie extremă și nici despre absența completă a veniturilor. Este însă situația în care înțelegi că, iarna, principala ta grijă nu o reprezintă alimentele sau ratele.

Pragul de 10% include și familiile care își plătesc facturile

Sărăcia energetică este definită prin depășirea pragului de 10% din venituri alocat energiei. Măsura acoperă o zonă mai largă decât indicatorul european privind incapacitatea unei gospodării de a-și menține locuința încălzită adecvat.

În Europa, prin aplicarea acestui indicator simplu, electricitatea, gazul, energia termică și combustibilii absorb peste 10% din venit, iar situația reală este mai gravă decât o reflectă datele oficiale despre „incapacitatea de a încălzi locuința”. Este vorba despre zeci de milioane de familii în cazul cărora energia a încetat să fie un cost obișnuit al traiului și apasă permanent asupra bugetului.

Dumitru Chisăliță, președintele AEI, arată că indicatorul oficial surprinde doar o parte a fenomenului. Pragul de 10% identifică și gospodăriile care au căldură și achită facturile, dar reduc cheltuielile pentru hrană, sănătate, educație, vacanțe ori renunță la economii și la siguranța financiară.

Uniunea Europeană măsoară oficial sărăcia energetică prin indicatori bine definiți precum „incapacitatea de a menține locuința adecvată încălzită”. Dar acest indicator surprinde doar vârful aisbergului, explică expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

Limita de 10% din venit este mai incomodă deoarece evidențiază o altă realitate: familiile continuă să achite facturile, însă renunță la alte cheltuieli importante, cum sunt hrana, sănătatea și educația.

Estimările AEI arată că aproximativ 17-22% dintre gospodăriile din UE depășesc această limită. Diferențele dintre regiunile Europei sunt însă mari.

Povara scade la 5-10% dintre gospodăriile din nordul și vestul Europei

În Spania și Portugalia, aproximativ 20-25% dintre gospodării pot cheltui pentru energie mai mult de 10% din buget. Analiza leagă situația din sudul Europei de calitatea clădirilor și de volatilitatea prețurilor la electricitate.

În Finlanda, Danemarca și Luxemburg, proporția este estimată la 5-10%. Diferența este atribuită veniturilor mai ridicate, eficienței energetice a clădirilor și sistemelor sociale, chiar dacă energia poate avea prețuri mai mari.

Veniturile mari, performanța energetică a clădirilor și soliditatea sistemelor sociale sunt factorii care produc diferența. Nu mai este vorba numai despre un decalaj economic, ci despre o ruptură structurală în cadrul Uniunii.

Perioada 2022-2023 a arătat cât de repede se poate schimba acest echilibru. În numeroase state europene, ponderea gospodăriilor care cheltuiau peste 10% din venituri pentru energie a crescut abrupt.

Schemele de plafonare și sprijin public au limitat creșterea poverii în acea perioadă. Analiza AEI le consideră însă măsuri care oferă timp, nu soluții pentru cauzele structurale ale fenomenului.

Veniturile mici și clădirile vechi măresc cheltuielile cu încălzirea

Analiza pune sărăcia energetică pe seama interacțiunii dintre patru factori:

• veniturile insuficiente ale gospodăriilor;
• locuințele vechi și ineficiente energetic;
• dependența de combustibili cu prețuri volatile;
• inegalitățile dintre regiuni.

Aici, veniturile mici se combină cu locuințe slab izolate și sisteme de încălzire ineficiente.

În Europa Centrală și de Est, milioane de locuințe construite înainte de 1990 pierd masiv căldură. În sudul Europei, clădirile sunt nepregătite pentru extremele climatice, în timp ce în vest costul ridicat al vieții reduce venitul rămas pentru celelalte cheltuieli.

Pe termen lung, această presiune are efecte nefaste ca vulnerabilitatea economică și tensiunea socială.

Riscul de sărăcie ar putea urca spre 23-25%

AEI estimează că rata riscului de sărăcie sau excluziune socială ar putea ajunge la 23-25% în următorii ani. Estimarea are în vedere inflația care rămâne peste creșterea salariilor reale, volatilitatea energiei și stagnarea productivității europene.

Pragul de 10% din venit pentru energie este un barometru al echității economice în Europa.

Asociația avertizează că o Europă în care 25% din populație este expusă riscului de sărăcie ar putea deveni mai fragmentată politic, mai polarizată ideologic și mai vulnerabilă la populism. Presiunea ar putea crește mai repede în statele din est și sud, unde cheltuielile gospodăriilor cu energia sunt mai ridicate.