Au afișat unitate, dar în spate s-au acuzat direct. Ce miză are ruptura dintre liderii SUA și Israel
O carte nouă, „Schimbarea regimului”, semnată de jurnaliștii Maggie Haberman și Jonathan Swan, susține că relația dintre Donald Trump și Benjamin Netanyahu a fost marcată de reproșuri directe, presiuni pentru acceptarea unui plan de pace american și dispute legate de ofensiva israeliană din regiune. Informațiile prezentate contrastează cu aparițiile publice în care cei doi lideri au afișat unitate.
Autorii arată că, într-o convorbire telefonică din septembrie 2025, Trump i-ar fi transmis lui Netanyahu că și-a pierdut sprijinul extern și că ar trebui să accepte planul de pace în 20 de puncte propus de Washington. Mesajul ar fi venit după un atac israelian asupra Qatarului, episod prezentat ca neconfirmat oficial. Două zile mai târziu, acordul de pace în Fâșia Gaza a fost anunțat oficial, iar cei doi au apărut împreună în fața presei.
Pentru miza regională, diferența dintre fotografia oficială și discuția din spatele ușilor închise este mai importantă decât tonul personal. Dacă Washingtonul susține public un acord, iar liderii israelieni transmit în paralel că nu își condiționează deciziile militare de aprobarea americană, atunci capacitatea SUA de a controla ritmul escaladării scade. Această dinamică se observă atât în negocierile din Gaza și Liban, cât și în așteptările privind sprijinul militar american pentru Israel.
Trump a condiționat sprijinul politic de costul internațional al războiului
Potrivit relatării din carte, Trump i-ar fi spus premierului israelian:
„Toată lumea s-a săturat de tine.”
Formula rezumă o nemulțumire care, conform datelor publicate, viza nu numai relația bilaterală, ci și efectul internațional al campaniilor militare israeliene.
Criticile nu s-ar fi oprit la conversațiile private. La o conferință de presă organizată la summitul G7 din Franța, Trump a comentat victimele provocate de atacurile aeriene din Liban și a pus sub semnul întrebării proporția răspunsului militar israelian.
„Când două drone sunt doborâte în deșert fără a provoca daune, nu este necesar să dărâmi clădiri în Beirut.”
Mesajul are o miză practică clară: sprijinul american nu este automat, ci dependent de costul politic pe care operațiunile israeliene îl generează pentru Washington. Sursa nu precizează dacă aceste tensiuni au dus la modificări concrete ale asistenței militare americane către Israel.
Casa Albă a criticat miniștrii israelieni care au contestat acordurile Washingtonului
Presiunea nu a venit doar de la Trump. JD Vance, prezentat ca vicepreședinte al Statelor Unite, a atacat public membri de linie dură ai cabinetului israelian, între ei Itamar Ben Gvir, după declarațiile acestora potrivit cărora Israelul nu se consideră legat de acordurile Washingtonului.
Conform Adevarul, Vance a legat direct supraviețuirea alianței de modul în care guvernul israelian își tratează principalul partener strategic.
„Dacă aș face parte din guvernul israelian, nu aș ataca singurul aliat puternic pe care îl mai am în întreaga lume. Oricine din Israel care consideră că cea mai mare problemă a sa este președintele Statelor Unite trebuie să se trezească și să înțeleagă realitatea situației în care se află țara respectivă.”
Pentru publicul interesat de efectele mai largi, acesta este punctul sensibil. Când oficiali americani critică nu operațiuni punctuale, ci logica politică a unor miniștri israelieni, semnalul este strategic. Informațiile disponibile până acum nu indică, însă, o ruptură formală a relației dintre cele două state.
Netanyahu a răspuns că Israelul informează Washingtonul, dar nu cere permisiune
Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, a respins ideea că și-ar subordona deciziile militare aprobării americane. Într-un discurs în ebraică susținut la conferința Muni Expo 2026 de la Tel Aviv, el a explicat că, înaintea campaniei militare israeliene din iunie 2025 împotriva Iranului, nu a cerut acordul lui Trump.
Premierul israelian a formulat poziția într-un limbaj fără echivoc:
„Intrăm în Iran, pentru că nu am de gând să stau și să aștept ca dușmanii noștri, dușmani care declară deschis, în gura mare, că vor să ne distrugă pe noi și, apropo, și pe voi, America, să își ducă planurile la îndeplinire. Nu am de gând să permit asta. De aceea acționăm. Nu am cerut permisiune. L-am informat despre planul nostru.”
Netanyahu a adăugat și o nuanță relevantă pentru relația cu Washingtonul: „M-am bucurat că, în cele din urmă, s-a alăturat acestei acțiuni foarte importante spre finalul ei.” Cu alte cuvinte, Israelul își revendică libertatea de acțiune, însă continuă să considere sprijinul american decisiv atunci când conflictul se extinde.
În același discurs, liderul israelian și-a descris doctrina de securitate astfel: „Securitatea se obține printr-o singură regulă: «Dacă cineva vine să te omoare, ridică-te mai devreme și omoară-l tu primul».” Și a continuat: „Să ieșim în arenă, să inițiem, să atacăm. Cel mai important lucru pe care l-am făcut în conflictele recente a fost să spargem bariera fricii.”
Disputa s-a mutat și în Liban, unde Israelul spune că nu se retrage
Tensiunea cu Washingtonul se vede și pe frontul libanez. Israel Katz, ministrul israelian al Apărării, a declarat în a doua zi a discuțiilor dintre Israel și Liban, purtate sub auspiciile administrației Trump, că retragerea nu este pe masă nici dacă SUA ar solicita-o.
Declarația sa a fost explicită: „Am precizat clar că sub nicio formă nu ne vom retrage, iar în acest moment, și aceasta este o realizare diplomatică, nu există nicio cerere din partea SUA ca Israelul să se retragă din Liban.”
Această poziție contrastează cu o informație relatată anterior de CNN, potrivit căreia Israelul ar lua în calcul retrageri „simbolice” din teritoriile ocupate din sudul Libanului, ca parte a negocierilor și ca „gest” față de guvernul libanez. Informația rămâne neconfirmată oficial.
Nu a fost anunțat până acum un răspuns oficial din partea biroului lui Netanyahu la detaliile din carte. Nici reacțiile Qatarului, Libanului sau Iranului la aceste episoade tensionate nu sunt precizate în datele publicate. Ultimul fapt clar este că discuțiile Israel-Liban se desfășoară sub auspiciile administrației Trump, iar ministrul Apărării de la Tel Aviv spune că, în acest stadiu, Washingtonul nu a cerut retragerea Israelului din Liban.
