Andrei Klepaci avertizează că Rusia pierde competiția economică
Rusia „pierde atât în competiția tehnologică, cât și în cea economică la nivel global”, după boom-ul militar din 2023-2024, iar în acest an economia s-a redus, cu scăderi ale investițiilor și recesiune în industriile civile, a avertizat Andrei Klepaci, economistul-șef al băncii de dezvoltare VEB.RF. Declarația vine în același moment în care Kremlinul și Coreea de Nord își expun public apropierea politică și militară.
La aniversarea eliberării Coreei de sub dominația colonială japoneză, Vladimir Putin și Kim Jong Un au făcut un schimb de mesaje în care au subliniat aprofundarea relațiilor dintre cele două state. Tot atunci, la Phenian, Kim Jong Un a vizitat Turnul Eliberării și a depus o coroană în memoria soldaților sovietici care au luptat împotriva Japoniei în Al Doilea Război Mondial.
Mesajul de pe coroană a fost formulat explicit: „Nu uităm faptele martirilor armatei sovietice”.
Afișajul diplomatic vine pe fondul acuzațiilor potrivit cărora Coreea de Nord sprijină Rusia în războiul din Ucraina cu muniție, rachete și, posibil, trupe. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat în mod repetat că armata rusă folosește rachete nord-coreene împotriva Ucrainei și a avertizat anterior că Rusia se pregătește să desfășoare între 30.000 și 50.000 de soldați nord-coreeni pe teritoriul ucrainean.
În paralel, economistul-șef al VEB.RF a descris un tablou opus celui proiectat de Kremlin în exterior. Potrivit Mediafax, Andrei Klepaci a spus că Rusia nu va câștiga războiul de uzură împotriva Ucrainei atât timp cât Kievul rămâne susținut de Occident.
„Nu vom câștiga împotriva concurenței în acest război de uzură. Avem iluzia că totul (sprijinul pentru Ucraina, n.r.) se va prăbuși. Nu s-a prăbușit și nu se va prăbuși. Costurile cresc pentru noi.”
Klepaci a mers mai departe și a susținut că pierderea nu se vede doar în raport cu marile economii. În evaluarea sa, Rusia rămâne în urmă față de China și SUA, dar „într-un fel” pierde și în fața Ucrainei, care continuă să reziste cu ajutor financiar masiv din exterior.
„Rămânem în urmă. Pierdem atât în competiția tehnologică, cât și în cea economică la nivel global. Mai mult, așa cum am spus deja, pierdem nu doar în fața Chinei și a SUA, ci, într-un fel, pierdem în fața Ucrainei.”
Costurile interne invocate de economist se suprapun peste efectele directe ale atacurilor ucrainene asupra infrastructurii ruse. Porturile, rafinăriile, uzinele chimice și logistica au devenit, în formularea lui, o frână macroeconomică pentru creșterea Rusiei. Guvernul rus a recunoscut deja o penurie de combustibili în mai multe regiuni, agravată de aceste atacuri, iar rafinăria din Orsk a fost închisă pentru câteva luni.
Unde se vede presiunea economică din Rusia
Semnalul venit din interiorul sistemului economic rus indică trei zone în care costurile războiului s-au adunat: investițiile au scăzut după boom-ul militar din 2023-2024, industriile civile au intrat în recesiune, iar loviturile ucrainene asupra infrastructurii energetice și industriale afectează direct producția și aprovizionarea cu combustibili. În același tablou intră și încercarea Kremlinului de a deschide o rută politică și economică spre Phenian, inclusiv prin apelul ministrului de Externe Serghei Lavrov către turiștii ruși de a merge în vacanță în Coreea de Nord.
Cooperarea militară extinsă și sancțiunile occidentale
Apropierea dintre Moscova și Phenian se suprapune peste o cooperare militară extinsă care generează venituri pentru Coreea de Nord și influențează piețele de energie și industria de apărare, în timp ce sancțiunile occidentale continuă să apese asupra sectorului rus al hidrocarburilor.
„Cred că Rusia nu se va prăbuși, dar sunt aproape sigur că vom ajunge într-o criză socială. Nu ne vom prăbuși economic, dar înapoierea noastră va continua să se adâncească, cu toate consecințele care decurg din aceasta”, a explicat economistul-șef al VEB.RF, Andrei Klepaci.
