În data de 9-12-2024, Austria a anunțat că renunță la veto-ul său împotriva aderării complete a României și Bulgariei la spațiul Schengen, marcând un moment istoric după o lungă perioadă de așteptare pentru cele două țări est-europene. Acest anunț vine cu doar câteva zile înaintea reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene, programată să aibă loc pe 12 și 13 decembrie, la Bruxelles.
Austria renunță la opoziția intrării depline a României în Schengen
Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a transmis, printr-un comunicat oficial, că Austria nu va mai opune veto aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.
Astfel, „Putem trece la următorul pas la Consiliul JAI al UE. Nu vom opune veto-ul nostru”, a precizat acesta. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne a confirmat ulterior pentru agenția AFP că Austria va renunța la dreptul de veto.
Această schimbare de poziție vine după ce, la sfârșitul lunii noiembrie, Austria își arătase deja disponibilitatea de a susține extinderea Schengen.
Decizia Austriei a fost privită ca un ultim obstacol în procesul de aderare deplină a României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație.
De-a lungul ultimilor doi ani, Austria și-a justificat opoziția pe baza problemelor de securitate la frontierele externe ale Uniunii Europene, susținând că România și Bulgaria nu ar asigura protecția adecvată împotriva migrației ilegale.
Premierul ungar Viktor Orban, a cărui țară deține în prezent președinția semestrială a Consiliului UE, a anunțat că votul decisiv privind extinderea Schengen va avea loc pe 12 decembrie.
Propunerea Ungariei, susținută acum și de Austria, prevede aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen cu toate tipurile de frontiere: aeriene, maritime și terestre.
România și Bulgaria au primit acces parțial la spațiul Schengen începând cu 31 martie 2024, odată cu deschiderea frontierelor aeriene și maritime. Cu toate acestea, frontierele terestre au rămas în afara acestei integrări, ceea ce a creat dificultăți pentru transportul rutier și libera circulație a cetățenilor.
Importanța deciziei și reacții la nivel european
Ridicarea veto-ului austriac este considerată un pas crucial pentru finalizarea procesului de aderare, consolidând în același timp principiile de unitate și cooperare la nivel european.
Comisia Europeană a recomandat în mod constant integrarea completă a României și Bulgariei în Schengen, subliniind că ambele țări îndeplinesc toate criteriile tehnice necesare.
Decizia Austriei a fost întâmpinată cu optimism atât la București, cât și la Sofia. Oficialii români au salutat schimbarea de poziție a Vienei, considerând-o un act de normalitate și un semn al recunoașterii progreselor făcute în domeniul securității la frontiere.
În același timp, mai multe organizații din domeniul transporturilor și comerțului au subliniat impactul pozitiv pe care integrarea completă îl va avea asupra economiilor celor două țări.
Ce urmează, acum, pentru România?
În cazul unui vot favorabil în Consiliul JAI, România și Bulgaria ar putea deveni membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen, inclusiv cu deschiderea frontierelor terestre, la începutul anului viitor.
Aceasta ar reprezenta o realizare majoră pentru cele două state, după mai bine de un deceniu de la aderarea lor la Uniunea Europeană.
Decizia Austriei de a renunța la opoziție semnalează nu doar o evoluție pozitivă pentru România și Bulgaria, ci și o reafirmare a valorilor europene, bazate pe solidaritate și cooperare între statele membre.
Sursa – playtech.ro