România e lider în UE la pariuri online pentru adolescenți, cu 18% dintre ei implicați
România a ajuns pe prima poziție în Europa la jocurile de noroc online practicate de adolescenți, cu 18% dintre ei implicați, peste media Uniunii Europene de 14%, iar vârsta medie de la care copiii testează aceste platforme a coborât sub 14 ani. Tema a fost adusă luni, la Senatul României, în dezbaterea „Scutul digital al copilăriei”, unde parlamentari, autorități, ONG-uri, elevi și reprezentanți ai mediului de afaceri au discutat un set de măsuri pentru limitarea accesului minorilor.
Mai precis, diferența față de media UE este de 4 puncte procentuale, iar semnalul de alarmă nu ține doar de statistici, ci de faptul că intrarea în contact cu gamblingul apare înainte de 14 ani. Pentru părinți și școli, asta mută intervenția mai devreme decât etapa liceului. Pentru operatori și autorități, înseamnă presiune pentru controale încă de la prima alimentare a contului sau a terminalului de plată, nu după săptămâni în care contul rămâne activ.
Dezbaterea are o miză practică imediată. O măsură recentă obligă deja operatorii de jocuri de noroc să obțină autorizație de la autoritățile locale, prezentată drept un prim pas dintr-un pachet legislativ mai amplu aflat în pregătire. Dar problema mutată în Senat este alta: accesul minorilor rămâne posibil în online și la terminalele self-pay, unde verificarea biometrică nu este obligatorie de la prima depunere, iar responsabilitățile sunt împărțite între mai multe instituții.
Diana Stoica (lidera deputaților USR și coinițiatoare a pachetului legislativ „Legea Fără Păcănele”), prezentă la evenimentul din Senat, a legat direct fenomenul de efectele asupra sănătății mintale.
„Dependența de jocuri de noroc este direct asociată cu cel mai ridicat risc de suicid dintre toate formele de adicție.”
Aceeași intervenție a indicat și felul în care adolescenții ajung în contact cu aceste produse: „Expunerea constantă din mediul fizic și reclamele agresive din online lasă tinerii vulnerabili în fața operatorilor.” Pentru cititor, semnificația este clară: discuția nu vizează doar sălile de joc sau conturile deschise voluntar, ci întregul traseu prin care reclamele, promoțiile și accesul tehnic ajung la minori.
Verificarea de vârstă este punctul pe care se concentrează noile propuneri
Printre măsurile urgente discutate se află identificarea obligatorie la terminalele de plată înainte de orice alimentare, eliminarea pragului de 200 de euro pentru verificarea biometrică și conectarea terminalelor direct la registrul de autoexcludere. Dacă ar fi aplicate, schimbarea concretă pentru operatori ar fi că verificarea nu ar mai putea fi amânată până la un anumit nivel al tranzacțiilor.
Vlad Soare (președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, ONJN) a cerut modificarea rapidă a regulilor actuale de identificare a clientului.
„Modificarea legii «know your client» trebuie realizată imediat, eliminând termenul actual de 30 de zile în care un cont poate funcționa fără verificări stricte, perioadă în care se instalează deja dependența.”
-15%Antena NFC - Buton Microcontact On-Off - Volum - Profil - Modul incarcare Wireless Apple iPhone 14 Pro MaxCumpără-49%
Husa MagSafe pentru Apple iPhone 17 Pro, Guess, 4G Triangle Logo with Stand Camera, Maro AurieCumpără-14%
Husa pentru Samsung Galaxy S26 Plus S947, Silicone Magnet Case, Gri EF-ES947CJEGWWCumpără
Diferența dintre regula actuală și cea cerută la Senat este esențială: 30 de zile de funcționare fără verificări stricte față de verificare robustă de la început. Pentru familiile care încearcă să oprească accesul minorilor, tocmai această fereastră de o lună este considerată problema care trebuie închisă prima.
Potrivit Libertatea, senatorul Vasile-Ciprian Rus (președintele Comisiei pentru comunicații și inteligență artificială) a prezentat Aplicația UE Zero-Knowledge Proof, anunțată la nivelul Uniunii Europene pe 15 aprilie 2026. Platforma este descrisă ca open-source și gratuită și ar permite unui utilizator să dovedească vârsta legală fără să trimită date personale precum CNP-ul sau fotografia cărții de identitate.
Pe baza acestei tehnologii, același senator a formulat o propunere legislativă prin care operatorii licențiați din România să fie obligați să folosească metode solide de verificare a vârstei, în locul bifelor simple sau al declarațiilor pe proprie răspundere. Nu a fost prezentat însă un calendar exact pentru adoptarea acestei propuneri și nici pentru pachetul „Legea Fără Păcănele”.
Sebastian Cernic (senator) a rezumat obligația statului în termenii cei mai direcți.
„Statul român are datoria de a oferi instrumente digitale concrete pentru a opri accesul minorilor.”
Presiunea vine și din școli, și din zona de protecție a consumatorului
Ministerul Educației, prin Sorin Ion (secretar de stat), a prezentat măsurile deja folosite în școli: consiliere psihopedagogică și depistare timpurie. Mesajul transmis la Senat a fost că eficiența depinde de colaborarea dintre școală și familie. Iar aici se vede o limită practică: chiar dacă școala identifică devreme comportamentele de risc, accesul tehnic la platforme și expunerea prin publicitate țin de reglementare și de controlul pieței.
Lucian Teodor Rus (secretar general al ANPC) a cerut transparență totală pentru bonusurile și ofertele publicitare care țintesc tinerii. În aceeași linie, elevul Moacă Marinescu Luca Andrei a contrazis ideea că adolescenții caută singuri platformele de gambling, susținând că acestea ajung la ei prin reclamele masive din competițiile sportive, campaniile cu influenceri și presiunea grupului de prieteni.
Asta schimbă și unghiul politic al dezbaterii. Dacă problema este alimentată de publicitate și de lipsa verificării la intrare, presiunea se mută de pe responsabilitatea exclusivă a familiei spre obligațiile statului și ale operatorilor licențiați.
Senatul a ieșit din dezbatere cu o scrisoare către ANCOM și cu o campanie publică
La evenimentul moderat de jurnalistul Dorin Chioțea au participat reprezentanți ai statului, parlamentari, mediul de business, ONG-uri, elevi și studenți, care au adoptat textul unei scrisori comune adresate ANCOM. Scopul este includerea oficială a României în mecanismul de coordonare european. Beneficiul concret invocat în dezbatere este alinierea la instrumentele europene de verificare a vârstei și la un cadru comun de protecție a minorilor.
László Borbély (consilier de stat) a amintit că protecția minorilor în spațiul virtual face parte din Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030 a ONU. Iar Asociația „Sută la Sută Românesc”, prin Lidia Feher (președinte executiv), a adăugat măsuri de prevenție în afara zonei legislative: deschiderea curților școlilor în vacanță și crearea unor huburi gratuite de recreere pentru copii, ca alternative la gambling.
La finalul dezbaterii de luni, la Senat, a fost lansată oficial campania online de prevenție „Log-out, Go-out”, sub sloganul „Trăiește jocul, nu juca viața”, cu resurse, ghiduri și instrumente de sprijin pentru tineri, părinți și profesori.
