Avertisment dur de la Washington. Ce decizie a luat Trump despre petrolul iranian
Statele Unite au lansat două nopți consecutive de atacuri aeriene masive asupra infrastructurii militare iraniene, folosind 49 de rachete Tomahawk. Iar președintele Donald Trump amenință acum direct cu preluarea controlului asupra insulei Kharg, principalul nod de export petrolier al Teheranului.
Miza acestui conflict depășește cu mult granițele Orientului Mijlociu, lovind direct în arhitectura economică globală. O eventuală blocare a insulei Kharg sau a Strâmtorii Hormuz înseamnă o explozie imediată a cotațiilor țițeiului pe piețele internaționale. Și e drept că efectele se propagă fulgerător până la București. Când Banca Centrală Europeană majorează deja ratele dobânzilor pentru prima dată din 2023 din cauza inflației reaprinse de războiul din Iran, românii cu credite în euro și facturi la energie simt pe propria piele costul unei crize geopolitice la mii de kilometri distanță.
Strategia Washingtonului și modelul venezuelean
Spre deosebire de crizele anterioare, când Washingtonul se limita la sancțiuni economice stricte, actuala administrație americană pune pe masă ocuparea fizică a resurselor. Într-o relatare detaliată publicată de Adevarul, se arată că Donald Trump sugerează aplicarea unui model similar celui utilizat în raport cu rezervele Venezuelei.
„Într-un viitor nu prea îndepărtat, vom prelua controlul asupra insulei Kharg și a altor puncte strategice de infrastructură petrolieră, asumându-ne controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze.” – Donald Trump, Președintele SUA
Comandamentul Central al SUA a oprit temporar bombardamentele joi dimineață. Dar liderul de la Casa Albă a precizat la Fox News că loviturile, care au vizat radare și centre de drone aflate la doar 40 de mile de capitala iraniană, se vor relua mai puternic dacă nu se semnează un nou acord diplomatic.
Țintele militare ale Teheranului
Teheranul nu dă semne de cedare. Până la urmă, regimul iranian a răspuns imediat prin blocarea temporară a Strâmtorii Hormuz și prin atacuri cu drone asupra bazelor americane din Iordania, Kuweit și Bahrain (unde s-au înregistrat pagube materiale și rănirea unei minore).
V-ați fi gândit vreodată că sateliții comerciali vor deveni ținte legitime de război? Mass-media de stat iraniană a anunțat oficial că facilitățile SpaceX și Starlink din Orientul Mijlociu, controlate de Elon Musk, sunt considerate acum obiective militare, acuzându-le că sprijină logistica israeliană și americană.
„Amenințările asupra infrastructurii civile și de apă sunt un semn de disperare.” – Masoud Pezeshkian, Președintele Iranului
Cifrele și declarațiile vorbesc de la sine.
Diplomația mediată de rachete
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a condamnat atacurile și a avertizat statele din Golf că găzduirea bazelor americane le transformă în complici la agresiune. Numai că ușa negocierilor nu este complet închisă, mediatori din Qatar fiind deja trimiși de urgență la Teheran pentru a salva acordul de încetare a focului.
Secretarul american de război, Pete Hegseth, a transmis trupelor că SUA sunt gata să „negocieze prin intermediul bombelor” dacă iranienii tergiversează un răspuns final. Chiar dacă retorica rămâne beligerantă, Donald Trump a nuanțat ulterior pe rețelele sociale, afirmând că cele două părți sunt „foarte aproape” de un compromis.
Negocierile continuă sub presiunea timpului, iar decizia finală privind reluarea bombardamentelor depinde exclusiv de răspunsul pe care Teheranul îl va oferi mediatorilor din Qatar în următoarele ore.
