Ucraina cere la ONU o reuniune de urgență după blocarea totală a coridorului maritim pentru cereale
Ucraina a cerut o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Întâlnirea este programată pentru 27 iulie. Motivul: atacurile Rusiei asupra navelor comerciale civile au oprit complet transportul maritim pe coridorul ucrainean din Marea Neagră.
Consecința imediată este blocarea exporturilor de cereale. Și asta, exact în sezonul recoltei. Ministrul interimar de externe Andrii Sibiha a declarat că miercuri niciun vas nu a mai tranzitat coridorul maritim ucrainean. Rusia lovise în ultimele zile cel puțin trei nave comerciale civile.
Miza trece dincolo de front. Ucraina pierde venituri critice din exporturi. Presiunea se mută spre statele care depind de grâul și porumbul ucrainene, în special din Africa, Asia și Orientul Mijlociu. Înainte de aceste perturbări, Ucraina asigura aproximativ 6% din exporturile mondiale de grâu și 11% din cele de porumb.
Și pentru România apare un efect direct. Compania Maersk și-a suspendat temporar operațiunile prin Portul de pescuit Cernomorsk. Acum redirecționează mărfurile către portul Constanța. Portul de adâncime din Cernomorsk rămâne însă operațional.
Atacurile au tăiat deja aproximativ o treime din capacitatea de export de cereale a Ucrainei prin Marea Neagră. Pierderea nu este marginală. Lovește exact una dintre principalele rute de ieșire pentru recolta ucraineană.
Potrivit Adevarul, Rusia a confirmat că forțele sale au lovit infrastructura portuară și navele din porturile Odesa și Cernomorsk. Kievul prezintă aceste lovituri ca pe o escaladare. O escaladare care mută presiunea de pe logistica militară rusă pe cea economică și civilă a Ucrainei.
Nave comerciale lovite și criza alimentară
Unul dintre atacuri a vizat nava vrachier Golden Rose. A fost lovită de o dronă rusească. Cei 16 membri ai echipajului, 14 egipteni și 2 sirieni, au fost evacuați. La începutul lunii, un alt atac a ucis cinci membri ai echipajului unei nave sub pavilion togolez. Alți cinci au fost răniți. Loviturile asupra navelor civile au provocat moartea sau rănirea a zeci de membri ai echipajelor.
Andrii Sibiha, ministrul ucrainean de externe interimar, leagă direct aceste atacuri de riscul unei crize alimentare.
„Rusia ține ostatică securitatea alimentară mondială.”
Același oficial a susținut că efectul depășește conflictul dintre cele două state. Intră în zona libertății de navigație.
„Nicio țară nu are dreptul să înfometeze lumea.”
Contextul militar explică și ritmul acestei escaladări. Ucraina a desfășurat o campanie susținută pentru a afecta logistica rusă, inclusiv prin blocarea transportului prin Marea Azov cu ajutorul dronelor navale. Atacurile asupra porturilor și navelor civile ucrainene apar, în această logică, ca o contramăsură directă a Rusiei.
Unde se mută presiunea economică
Primul nod este Portul Constanța. Redirecționarea mărfurilor de către Maersk arată că operatorii caută imediat o rută de rezervă atunci când coridorul ucrainean se blochează complet. Al doilea nod este piața cerealelor. O țară care avea 6% din exporturile mondiale de grâu și 11% din cele de porumb își pierde o treime din capacitatea de export prin Marea Neagră. Tensiunea se mută astfel rapid în lanțul de aprovizionare.
Pentru statele importatoare, asta înseamnă risc de scumpiri și livrări mai lente. Pentru România, înseamnă presiune mai mare pe infrastructura de la Constanța, care devine punct strategic de tranzit. Avertismentul vine în contextul în care România oricum pierde teren pe coridoarele comerciale.
De mâine, efectul concret este acesta. Mai puține cereale ucrainene ies direct prin coridorul din Marea Neagră. O parte din flux se mută spre Constanța. Între timp, Consiliul de Securitate al ONU este chemat pe 27 iulie să discute atacurile asupra navelor comerciale civile.
