România are gaze pentru iarna 2026-2027, dar problema este cât de repede pot fi scoase din depozite

România se apropie de sezonul rece 2026-2027 cu șase depozite subterane de gaze și o capacitate activă totală de aproximativ 3,17 miliarde de metri cubi. Problema indicată de expertul în energie Cosmin Păcuraru este debitul zilnic, adică volumul care poate fi scos din depozite într-o zi. Într-o iarnă grea, diferența ar putea fi acoperită prin importuri, cu costuri suplimentare în facturi, potrivit publicației Gândul.

Pentru securitatea aprovizionării contează nu doar cantitatea de gaz stocată, ci și locul în care se află și viteza cu care poate fi extras.

Peste 90% din capacitatea activă este operată de DEPOGAZ

Cinci dintre cele șase depozite sunt operate de DEPOGAZ Ploiești, filiala Romgaz. Ele însumează circa 2,87 miliarde de metri cubi, adică 90,5% din capacitatea activă națională.

Singura excepție este depozitul de la Târgu Mureș, operat de Depomureș SA, care reprezintă 9,5% din capacitatea activă. ENGIE deține 59% din Depomureș SA, Romgaz are 40%, iar restul acționariatului este fragmentat.

Concentrarea apare și la nivelul amplasării depozitelor. Bilciurești, din Buzău, concentrează aproximativ 44% din capacitatea națională de stocare și aproximativ 44% din capacitatea de extracție. Împreună cu Sărmășel, din județul Mureș, ajunge la aproximativ 70% din capacitatea de stocare a țării.

Analiza lui Cosmin Păcuraru indică trei vulnerabilități: concentrarea a peste 90% din capacitatea de stocare la DEPOGAZ și Romgaz, concentrarea fizică în depozitele Bilciurești și Sărmășel și diferența dintre volumul stocat și debitul care poate fi extras zilnic.

Debitul de extracție scade pe măsură ce scade stocul

Transgaz indică un debit maxim teoretic de 32 de milioane de metri cubi pe zi dacă depozitele sunt încărcate integral. DEPOGAZ precizează însă că debitul se reduce pe măsură ce scade stocul.

Într-o zi extrem de friguroasă, maximul extras simultan a fost de 25,8 milioane de metri cubi pe zi. Pentru vârful de consum, analiza expertului folosește un reper realist cuprins între 25 și 26 de milioane de metri cubi pe zi.

Pentru un sezon rece normal, România are nevoie de stocuri care să susțină între 60 și 90 de zile de consum de iarnă. Într-o perioadă cu cerere foarte mare, limita relevantă este însă cantitatea care poate fi livrată zilnic, nu doar volumul aflat în subteran.

Consumatorii noi pot împinge necesarul la 74 de milioane de metri cubi pe zi

Scenariul analizat pornește de la vârful de consum din iarna 2025-2026 și include consumul potențial al unor obiective industriale și energetice.

Mintia poate ajunge la circa 7,5 milioane de metri cubi pe zi dacă funcționează continuu la sarcină maximă. Iernutul ar adăuga încă 1,2 milioane de metri cubi pe zi dacă va funcționa, iar Azomureș poate ajunge la 1,5-1,7 milioane de metri cubi pe zi la funcționare intensă.

Împreună, cele trei obiective au un potențial suplimentar de aproximativ 10 milioane de metri cubi pe zi.

Cu acest potențial adăugat la vârful de consum din iarna 2025-2026, scenariul de dimensionare ajunge la circa 74 de milioane de metri cubi pe zi. La o producție internă prudentă de 28-30 de milioane de metri cubi pe zi, deficitul care ar trebui acoperit din depozite și importuri ar urca la aproximativ 44 de milioane de metri cubi pe zi.

Capacitatea maximă actuală de extracție a depozitelor este de 32 de milioane de metri cubi pe zi.

Extinderile DEPOGAZ nu sunt prevăzute pentru sezonul 2026-2027

Planul Romgaz actualizat în 2025 prevede majorări ale capacităților la DEPOGAZ, însă termenele indicate arată că sezonul rece 2026-2027 va fi traversat cu infrastructura actuală.

Obiectivul strategic indicat în analiză este creșterea capacității de stocare la circa 4-4,5 miliarde de metri cubi și a capacității de extracție la minimum 40-45 de milioane de metri cubi pe zi.

Gândul relatează că România are rezerve de gaz și își va mări producția prin proiectul Neptun Deep, dar infrastructura de stocare nu este încă dimensionată pentru consumurile proiectate. În cazul unei ierni grele, capacitatea actuală de stocare și extracție ar putea să nu acopere vârfurile de consum, iar România ar putea fi nevoită să importe mai mult gaz.