Ciprian Mega și traseul său de la BOR la Festivalul de Film de la Moscova

Un preot român a ajuns să-și proiecteze filmele la Moscova, să se fotografieze cu purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe și să susțină că în România nu poate vorbi liber. O investigație PressOne, semnată de Bianca Felseghi, urmărește traseul lui Ciprian Mega, de la conflictele cu ierarhia Bisericii Ortodoxe Române până la producții finanțate privat și construite în jurul ideii că România este o „colonie” a Europei.

Potrivit PressOne, „21 de rubini” a fost proiectat în 2024 la Festivalul de Film de la Moscova. Mega a apărut pe covorul roșu alături de soția sa, producătoarea Irina Laura Mega, de actorul Dorel Vișan și de Maria Zaharova. Preotul era atunci paroh al Bisericii Sfântul Spiridon din Oradea.

Filmul proiectat la Moscova și mesajul său politic

„21 de rubini” este al treilea film al lui Ciprian Mega. În distribuție apar Mickey Rourke, Dorel Vișan și Anthony Delon. Povestea prezintă o Românie controlată de actori externi, între care Statele Unite și Bruxelles-ul, iar filmul face trimiteri la persoane reale din politica și justiția românească.

Mickey Rourke joacă rolul unui demnitar american venit în România pentru a susține numirea procurorului general. Anthony Delon interpretează un personaj asociat Rusiei. Mega a explicat că a ales astfel actorii pentru ceea ce consideră că reprezintă fiecare în imaginea publică a Americii și Rusiei.

Regizorul spune că filmul este o metaforă a societății românești la 33 de ani de la Revoluție și că războaiele din Iugoslavia și Ucraina formează reperele exterioare ale poveștii. În viziunea sa, conflictul principal este însă unul interior. Filmul nu ar fi unul politic, deși instituțiile și personaje publice sunt parte importantă din construcția sa.

Festivalul de la Moscova continuă să fie organizat anual, dar și-a pierdut acreditarea internațională după invazia Rusiei în Ucraina. În 2022, Federația Internațională a Asociațiilor Producătorilor de Film a decis retragerea acreditării festivalului.

Mega a mers prima dată la Moscova în primăvara anului 2022, cu „Glasul care strigă în pustie”, realizat în 2021. Filmul a primit atunci un premiu pentru interpretarea personajului Gheorghe Calciu-Dumitreasa. „21 de rubini” fusese început în 2017 și a fost finalizat după aproape un deceniu de lucru, potrivit declarațiilor regizorului.

Ciprian Mega a absolvit Facultatea de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu. El a povestit că, după ce a scris o carte despre compromisurile din Biserică în perioada comunistă, a intrat în conflict cu ierarhia BOR și nu a mai primit o parohie în România.

În 2009 a plecat în Cipru. Spune că nu cunoștea pe nimeni acolo, dar a ajuns să slujească în limba greacă la o parohie importantă din Nicosia. Ulterior, a construit o biserică pentru românii din Cipru, sub autoritatea Bisericii Ortodoxe a Ciprului.

Biserica Ortodoxă a Ciprului este autocefală, adică are conducere proprie și nu este administrată de o altă biserică ortodoxă. Întrebat de PressOne, teologul Radu Preda a spus că „în principiu nu se practică jurisdicțiile canonice în cadrul altor jurisdicții decât în cadre lămurite”. Concluzia publicației este că foarte rar un preot român primește o parohie și ctitorește o biserică în sânul unei alte biserici.

Mega s-a întors în România în 2018 și a primit o parohie din curtea Spitalului de Copii din Oradea, de unde era originară și soția sa. În timpul pandemiei, vechea bisericuță de lemn a fost demolată și înlocuită cu una din zidărie, mai mare. Investigația scrie că rămâne neclar cum a reușit preotul să obțină în timp record fondurile pentru astfel de investiții. Presa locală din Oradea susține că nu a folosit niciodată bani publici și că a obținut finanțări doar prin relații de prietenie cu oameni de afaceri din zonă.

În comunitate, preotul este descris drept o persoană cu mare priză la enoriași. În același timp, relația lui cu Episcopia Oradiei s-a deteriorat, iar conflictul cu episcopul Sofronie a devenit una dintre temele care apar și în filmul „21 de rubini”.

O carieră cinematografică în afara circuitului finanțat de stat

Mega regizează de aproximativ zece ani. A început cu scurtmetrajul „Nunta lui Iov”, în 2015, apoi a făcut lungmetrajul „Dimineața care nu se va sfârși”, în 2016. Pentru o perioadă, primul său lungmetraj a fost inclus în selecția de filme românești a platformei Netflix.

Regizorul afirmă că a preferat finanțarea privată în locul procedurilor Centrului Național al Cinematografiei și spune că, în opinia sa, banii publici pot fi accesați doar pentru lucrări în interes public. Pentru „Glasul care strigă în pustie”, el a vorbit despre un prieten care avea deja banii necesari proiectului. Printre fondatorii firmei Eirina Film SRL, înființată în 2017, s-a aflat inițial omul de afaceri Gheorghe Axinte din Argeș. În 2020, acesta a ieșit din acționariat, iar administrarea firmei a fost preluată de soția lui Mega.

Eirina Film nu avea angajați, dar a raportat o cifră de afaceri de 639.880 de lei în 2021, 1.013.697 de lei în 2022 și 141.352 de lei în 2023. Nu există însă informații publice complete despre bugetele filmelor sau despre contribuțiile individuale ale finanțatorilor.

Pentru „21 de rubini”, Mega l-a indicat pe omul de afaceri orădean Silviu Ciobanu drept principal finanțator și producător. El a spus că filmul a fost susținut aproape integral de acesta, cu excepția unor sponsorizări locale. Bugetul producției a fost estimat, în perioada filmărilor, la aproximativ un milion de dolari, fără ca suma să fie confirmată printr-un buget public.

De ce spune Mega că este cenzurat

În interviurile publice, Mega susține că filmele sale au fost respinse sau blocate în România din motive ideologice. El afirmă că agenți ai unor festivaluri occidentale i-ar fi cerut să modifice scene pentru a evita prejudicierea unor comunități, inclusiv cea evreiască și cea LGBTQ.

O sursă din industria cinematografică, citată în investigație, contestă această explicație și afirmă că festivaluri precum Berlin sau Veneția nu cer, în mod obișnuit, cenzurarea filmelor pentru a le accepta în selecție. Aceeași sursă pune lipsa filmelor lui Mega din circuitul cinematografic românesc pe seama calității producțiilor și a faptului că finanțatorii lor sunt puțin cunoscuți în breaslă.

După premiera din Oradea, proiecții anunțate la Marghita, Cluj, Focșani și Odobești au fost anulate. Eirina Film a acuzat atunci administrațiile locale că limitează libertatea de exprimare. Reprezentanții cinematografului Victoria din Cluj-Napoca au spus că proiecția de la ora 15.00 a fost anulată din cauza unei defecțiuni a proiectorului și au precizat că filmul rula deja în avanpremieră.

Mega respinge asocierea cu propaganda rusă și spune că nu vrea să adopte un discurs doar pentru a deveni acceptabil în Occident. Într-un răspuns transmis PressOne, el a declarat: „Da, privesc Europa cu reținere, așa cum privesc Rusia cu reținere. Și nu sunt fanul Americii, dimpotrivă.”

Reacția Episcopiei Oradiei

Episcopia Oradiei a transmis că Mega nu a cerut și nu a primit binecuvântarea episcopului pentru realizarea sau promovarea filmului. În limbaj bisericesc, binecuvântarea este acordul ierarhului de care aparține un preot.

Instituția a mai arătat că un preot nu își poate separa statutul clerical de aparițiile publice atunci când participă la acțiuni cu implicații geopolitice. În opinia Episcopiei, deplasarea la Moscova, fotografiile cu Maria Zaharova și promovarea filmului au depășit limitele unei activități artistice private.

Potrivit, în timpul vizitei la Moscova, Mega a slujit și într-o biserică aflată în apropierea Kremlinului, cu binecuvântarea patriarhului Kiril al Bisericii Ortodoxe Ruse. Patriarhul rus este un susținător public al lui Vladimir Putin și al războiului împotriva Ucrainei.

Preotul-regizor a susținut că Festivalul de Film de la Moscova i-a oferit posibilitatea să vorbească despre libertate și totalitarism într-un context în care, după cum spune el, în România nu se poate vorbi liber. Într-un interviu public, el a descris activitatea cinematografică drept o continuare a slujirii sale în Biserică, nu ca pe un domeniu separat de aceasta.

La premiera din Oradea a participat și președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan. Filmul a fost turnat în mai multe clădiri cunoscute din oraș, între care Palatul Apollo, Teatrul și Casa Darvas-La Roche.