Coridorul Vertical dublează transportul de gaze la 9,4 miliarde metri cubi anual

Membrii Inițiativei Coridorului Vertical au convenit să meargă împreună pe o serie de investiții strategice care să elimine blocajele fizice din rețea și să ridice capacitatea de transport a gazelor de la 5,03 miliarde de metri cubi anual la aproximativ 9,4 miliarde de metri cubi pe an, dacă toate proiectele regionale vor fi implementate integral.

Dincolo de anunț, miza pentru România este dublă: securitate energetică mai mare și un câștig economic estimat la până la 250 de milioane de euro anual pentru companiile românești. Raportat la capacitatea actuală de 5,03 miliarde de metri cubi, ținta de 9,4 miliarde înseamnă aproape o dublare a fluxului posibil prin acest culoar regional, într-o zonă care leagă Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina.

Pentru consumatori și pentru economie, efectul relevant nu este doar tehnic. Coridorul a fost gândit ca o rută alternativă la gazele rusești, iar o rețea cu mai multă capacitate înseamnă șanse mai mari ca aprovizionarea să nu depindă de o singură sursă sau de un singur traseu. Iar pentru companiile care operează, transportă sau tranzacționează gaze, creșterea tranzitului ar putea aduce venituri suplimentare și o piață mai lichidă, adică mai multe volume disponibile și tranzacții mai ușor de realizat.

România încearcă din 2016 să transforme un proiect strategic într-o rută de aprovizionare funcțională

Conceptul Coridorului Vertical a fost promovat de România încă din anul 2016, ca inițiativă strategică menită să reducă dependența de gazele rusești și să deschidă accesul la LNG american. Pe traseu ar putea fi preluat gaz natural lichefiat produs de companii precum Exxon și Chevron, inclusiv din terminalele LNG existente la Revythoussa și Alexandroupolis, ambele în Grecia, dar și din terminalele aflate în fază de proiect în aceeași țară.

Asta schimbă și poziția României în regiune. Țara nu ar mai fi doar un consumator care caută surse mai sigure, ci și un punct de tranzit între sudul și estul Europei. Numai că acest avantaj depinde de realizarea întregului lanț de investiții, nu doar de porțiunea românească.

Din inițiativă fac parte DESFA, Gastrade, ICGB, Bulgartransgaz, Transgaz, FGSZ, Eustream, Vestmoldtransgaz și Gas Transmission System Operator of Ukraine. Pentru România, compania direct implicată este Transgaz, iar câștigul estimat pentru firmele românești vine din majorarea tranzitului și din creșterea lichidității pieței gazelor.

Creșterea capacității poate aduce bani în piață, dar numai dacă sunt finanțate toate verigile lipsă

Datele publicate arată că actuala capacitate a Coridorului Vertical este de 5,03 miliarde de metri cubi anual, iar ținta este de aproximativ 9,4 miliarde. Diferența de aproape 4,37 miliarde de metri cubi pe an arată dimensiunea investițiilor necesare pentru a elimina restricțiile de pe traseu.

Potrivit Adevarul, partenerii din proiect și-au unit forțele tocmai pentru aceste investiții strategice, care ar trebui să înlăture constrângerile fizice și să permită folosirea coridorului la o scară mult mai mare decât astăzi. Pentru piața românească, asta ar însemna nu doar mai mult gaz care poate trece prin sistem, ci și premise pentru mai multe tranzacții și pentru venituri suplimentare în lanțul de transport și intermediere.

Estimarea de până la 250 de milioane de euro anual pentru companiile românești este semnificativă tocmai fiindcă nu se referă la o economie abstractă, ci la un efect concret al tranzitului mai mare. Dar suma rămâne un potențial, nu un câștig deja securizat. Ea depinde de implementarea integrală a proiectelor regionale și de capacitatea actorilor implicați de a folosi efectiv noua infrastructură.

Două vulnerabilități pot întârzia proiectul: banii și lipsa specialiștilor

Principalele probleme rămân finanțarea și lipsa specialiștilor. Informațiile disponibile până acum nu precizează ce surse de finanțare au fost deja identificate și nici ce calendar exact există pentru atingerea capacității de 9,4 miliarde de metri cubi anual.

Dar tocmai aici apare una dintre marile mize pentru stat și pentru companii. Un proiect transfrontalier de acest tip cere investiții coordonate în mai multe sisteme naționale de transport. Dacă una dintre verigi rămâne în urmă, întregul coridor funcționează sub potențial, chiar dacă celelalte state își fac partea.

Și problema resursei umane este la fel de concretă precum cea a banilor. Oficialii au avertizat că tranziția energetică și creșterea economică nu pot fi susținute doar prin țevi și terminale, ci printr-o abordare integrată care include investiții în rețele, dezvoltarea producției și formarea resursei umane. Cu alte cuvinte, lipsa inginerilor și a specialiștilor poate întârzia lucrări care, pe hârtie, par deja asumate.

Coridorul leagă cinci state și poate schimba echilibrul energetic din regiune

Coridorul Vertical conectează Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina. Asta îi dă o miză care depășește interesul comercial al companiilor din proiect. Într-o regiune care a căutat, mai ales în ultimii ani, rute alternative la gazul rusesc, apariția unui culoar capabil să aducă LNG american din sud către nord și est schimbă arhitectura aprovizionării.

Iar pentru România, poziționarea între Grecia și piețele din Moldova și Ucraina poate conta strategic. Țara câștigă dacă devine un nod de tranzit relevant, pierde dacă proiectele rămân fragmentate și capacitatea suplimentară există doar pe hârtie.

Nu a fost anunțat încă un termen clar pentru implementarea integrală a proiectelor regionale, nici măsurile concrete prin care ar urma să fie acoperit deficitul de specialiști, deși tocmai aceste două necunoscute vor decide dacă ținta de 9,4 miliarde de metri cubi pe an rămâne o proiecție sau devine o capacitate efectivă de transport.