În Europa, misiunea lui Ales Michl de a inspecta rezervele de aur ale Băncii Naţionale a Cehiei depozitate la Banca Angliei face parte din ambiţia afişată public a guvernatorului de a dubla rezerva de aur a Cehiei până la 100 de tone, în următorii trei ani. Ar fi vorba de o majorare de cinci ori comparativ cu nivelul la care era rezerva de aur a Cehiei în 2022, când Michl a preluat mandatul de guvernator.
În opinia sa, „Trebuie să reducem volatilitatea. Şi pentru asta avem nevoie de un activ cu o corelare zero cu acţiunile, iar acest activ este aurul”, a declarat Ales Michl, într-un interviu acordat pentru Bloomberg Television la începutul acestei luni.
Omologii de la Varşovia şi până la Belgrad s-au alăturat acestei adevărate goane după aur
Însă, guvernatorul Băncii Naţionale a Cehiei nu este singurul care a accelerat achiziţiile de aur. Omologii de la Varşovia şi până la Belgrad s-au alăturat acestei adevărate goane după aur, ca o modalitate pentru a-şi diversifica investiţiile şi a paria pe viitoarele creşteri de preţuri, ceea ce face din Europa de Est unul dintre cei mai mari cumpărători de metal preţios, ceea ce va ajuta la avansul aurului.
Banca Naţională a Poloniei a cumpărat 18,7 tone de aur, în timp ce Banca Naţională a Cehiei a cumpărat 5,9 tone de aur
Polonia, ţară care are graniţă cu Ucraina, a fost cel mai mare cumpărător de aur din lume în al doilea trimestru al acestui an, arată datele furnizate de Consiliul Mondial al Aurului. Conform acestor date, în al doilea trimestru al acestui an Banca Naţională a Poloniei a cumpărat 18,7 tone de aur, în timp ce Banca Naţională a Cehiei a cumpărat 5,9 tone de aur. În schimb, rezervele de aur ale Băncii Naţionale a României nu au suferit nicio modificare în al doilea trimestru al acestui an.
Guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei, Adam Glapinski, spune că rezervele de aur şi valută sunt cruciale pentru a proteja economia de evenimente catastrofale. Glapinski a majorat rezervele de aur ale Băncii Naţionale a Poloniei până la aproape 420 de tone în luna septembrie, la aproape jumătate din rezervele Indiei sau Japoniei.
Astfel, „Am intrat în clubul exclusivist al celor mai mari deţinători de rezerve de aur”, s-a lăudat Glapinski la o conferinţă de presă organizată luna trecută, când şi-a reafirmat obiectivul de a creşte ponderea aurului în rezervele naţionale până la 20%.
Cehii ar putea să se alăture şi ei acestui club select al marilor deţinători de aur. Banca Naţională a Cehiei se laudă că are rezerve valutare cu o valoare de aproximativ 150 de miliarde de dolari, aproape jumătate din PIB-ul Cehiei, una dintre cele mai mari proporţii din lume.
În Europa, achiziţionarea de aur a fost un pariu bun pentru băncile centrale
Pe fondul intensificării evoluţiilor geopolitice, achiziţionarea de aur a fost un pariu bun pentru băncile centrale. Analiştii de la Goldman Sachs au inclus aurul printre cele mai bune materii prime care ar trebui achiziţionate în 2025, apreciind că preţurile ar putea să continue să crească în mandatul lui Trump, pentru a ajunge la 3.000 de dolari uncia în luna decembrie 2025.
Pentru liderii Europei de Est, aurul este văzut ca o valoare de refugiu dar are şi un rol în identitatea istorică a ţărilor. De exemplu, în muzeul Băncii Naţionale a Ungariei poate fi văzută o sculptură ce înfăţişează o locomotivă din lingouri de aur. Sculptura face referire la trenul cu care angajaţii Băncii Naţionale au transportat în Austria rezerva de aur la finele celui de al doilea război mondial, pentru a împiedica să fie capturată.
Situaţia este similară în Serbia, unde preşedintele Aleksandar Vucic a promis că va cumpăra lingouri de aur „cu fiecare surplus de bani” care rămâne în bugetul statului „pentru a fi siguri în perioade dificile”.
De la numirea sa în 2012, guvernatorul Băncii Centrale a Serbiei, Jorgovanka Tabakovic, a supervizat o triplare a rezervelor de aur, care au ajuns în prezent la 48 de tone. Creşterea rezervei de aur s-a derulat în strânsă conlucrare cu preşedintele Vucic.
În precizările sale, „Aurul creşte ca valoare şi importanţă în perioadele de turbulenţe globale, în special în momentele de conflicte geopolitice şi perioade de inflaţie ridicată. Din păcate, în ultimii ani, am avut ambele fenomene”, a spus Jorgovanka Tabakovic.
Sursa – www.economica.net
