Canicula extremă a adus 3 decese și restricții de circulație în 35 de județe.

România intră în două zile de caniculă extremă, cu trei decese deja raportate și cu măsuri excepționale pe infrastructura de transport și în Sistemul Electroenergetic Național. În București, temperatura resimțită a trecut de 40 de grade Celsius, iar în mare parte din țară autoritățile încearcă să limiteze efectele directe asupra circulației, rețelelor și intervențiilor medicale.
Trei sferturi din țară, inclusiv Capitala, se află sub Cod roșu de caniculă și disconfort termic deosebit de accentuat până miercuri dimineață, 1 iulie, cu maxime estimate să ajungă la 41 de grade Celsius. Intervalul anunțat pentru valul de căldură este 29 iunie, ora 10:00 – 1 iulie, ora 10:00, iar zonele vizate sunt Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Oltenia și jumătatea vestică a Munteniei, unde indicele temperatură-umezeală va depăși pragul critic de 80 de unități și nopțile vor rămâne tropicale, cu minime între 17 și 25 de grade.
Miza nu este doar meteorologică. Canicula a produs deja pierderi de vieți omenești și a lovit exact trei sisteme de care depind zilnic populația și economia: ambulanța, transportul și alimentarea cu energie. Când trenurile încetinesc până la 50 km/h, camioanele grele sunt trase pe dreapta în miezul zilei, iar dispeceratul energetic anulează retrageri programate ale unor instalații, efectul se vede rapid în întârzieri, livrări mutate și presiune pe rețea.
Printre victime se află un bărbat de 56 de ani, paznic la oi, găsit mort pe câmp în județul Iași, o fată de 17 ani înecată într-o baltă din județul Timiș și un bărbat găsit mort în Lacul Tei din București. Iar Serviciul de Ambulanță București-Ilfov a gestionat 3574 de urgențe de cod roșu și cod galben, dintre care peste 700 au fost persoane care au avut nevoie de ajutor în locuri publice.
În imaginile publicate de autorități se vede amploarea intervențiilor din Capitală, unde echipajele au fost chemate atât pentru urgențe medicale, cât și pentru cazuri apărute direct pe stradă, în plină expunere la căldură.
Cod roșu în vestul și centrul țării, Cod portocaliu în est și Dobrogea
Codul portocaliu rămâne valabil în Dobrogea și jumătatea estică a Munteniei. Acolo, indicele temperatură-umezeală va depăși același prag critic de 80 de unități, cu maxime între 32 și 38 de grade și minime nocturne între 20 și 24 de grade, adică tot nopți tropicale.
Pentru populație, diferența dintre cele două avertizări nu schimbă esențial conduita în orele de vârf: căldura rămâne periculoasă și după apus, când temperatura nu coboară suficient pentru refacerea organismului. Dar pentru rețele și transport, fiecare grad în plus înseamnă risc mai mare de deformare a carosabilului, limitări de viteză și consum ridicat de electricitate seara.
Restricții pentru camioanele de peste 7,5 tone în 35 de județe
CNAIR a instituit restricții de circulație pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, în intervalul 12:00 – 20:00, pe 29 și 30 iunie. Măsura se aplică în 35 de județe: Galați, Vrancea, Vaslui, Bacău, Iași, Neamț, Botoșani, Suceava, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Bihor, Sălaj, Cluj, Arad, Timiș, Caraș Severin, Hunedoara, Alba, Mureș, Sibiu, Harghita, Covasna, Brașov, Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Dolj, Olt, Teleorman, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Giurgiu și Ilfov.
Pentru firmele de transport și pentru lanțurile de aprovizionare, restricția mută presiunea în afara intervalului 12:00 – 20:00. Asta înseamnă timpi mai mari de livrare și programare mai dificilă a curselor exact în două zile în care și traficul feroviar merge mai lent.
Și pe calea ferată apar efecte directe. Din cauza restricțiilor de viteză de până la 50 km/h, întârzierile au crescut puternic, iar cea mai mare întârziere raportată a fost de 160-165 de minute pentru trenul Timișoara-București. Față de o circulație normală, limita de 50 km/h înseamnă reducerea severă a vitezei pe segmentele afectate și afectează atât mersul trenurilor de călători, cât și logistica de marfă.
În imaginile făcute publice se observă și efectele vizibile ale caniculei asupra transportului, pe fondul măsurilor impuse în orele cele mai fierbinți ale zilei.
Dispeceratul Energetic Național anulează retrageri programate pentru siguranța sistemului
Presiunea s-a mutat și în sectorul energetic. Dispeceratul Energetic Național a adoptat măsuri de urgență, inclusiv anularea retragerilor programate ale unor instalații, pentru menținerea funcționării în siguranță și continuitatea Sistemului Electroenergetic Național.
Potrivit Adevarul, prognozele pentru această perioadă indică un consum maxim de aproximativ 8.000 MW, estimat în intervalele de vârf de seară din zilele de luni și marți. Față de consumul obișnuit din orele de după-amiază, vârful de seară este momentul cel mai sensibil, când aerul condiționat, consumul casnic și cererea comercială apasă simultan pe rețea.
„Prognozele elaborate de Dispecerul Energetic Național indică pentru această perioadă un consum maxim de aproximativ 8.000 MW, estimat în intervalele de vârf de seară din zilele de luni și marți. În funcție de evoluția consumului și a condițiilor de funcționare ale sistemului, sunt pregătite măsuri operative graduale, care pot fi aplicate în orice moment, pentru menținerea echilibrului producție-consum și a siguranței în funcționare. Totodată, au fost consolidate măsurile de monitorizare și intervenție la nivelul Rețelei Electrice de Transport, astfel încât eventualele incidente să poată fi identificate și gestionate cu maximă operativitate, fără afectarea siguranței alimentării consumatorilor.”
Mesajul arată că operatorul încearcă să câștige spațiu de manevră înaintea orelor de consum maxim, nu după apariția unui incident. Numai că datele publicate până acum nu indică un cost economic al acestor măsuri și nici un plan detaliat pe termen lung pentru adaptarea infrastructurii la valuri de căldură mai dese.
Contextul politic complică fundalul unei astfel de crize. Negocierile pentru formarea Guvernului sunt în impas, iar o întârziere a deciziilor legate de PNRR și fondurile UE ar putea afecta capacitatea de reacție rapidă la presiuni repetate asupra infrastructurii. În același timp, vulnerabilitatea rețelelor energetice și a infrastructurii urbane la fenomene extreme a devenit temă de interes și la nivel european, tocmai din cauza costurilor transferate spre populație și economie.
Până miercuri, 1 iulie, ora 10:00, în cea mai mare parte a țării rămân în vigoare avertizările de caniculă, iar pentru serile de luni și marți este estimat consumul maxim de aproximativ 8.000 MW în Sistemul Electroenergetic Național.














