Astfel, “Servicii de consultanță pentru evaluarea, negocierea și achiziția unor active/activelor ce concură la activitatea de producție a Azomureș” este denumirea anunțului de consultare a pieței pe care Romgaz l-a lansat în data de 13 martie în sistemul electronic de achiziții publice.
Concret, “Romgaz analizează posibilitatea de dezvoltare a afacerilor sale în domeniul industriei chimice, intenționând să achiziționeze o serie de active/activele ce concură la activitatea de producție a Azomureș S.A. (luând în calcul toate produsele pe care Azomureș S.A. le poate produce cu activele pe care le deține”, se arată în caietul de sarcini aferent anunțului.
Mai precis care sunt serviciile de consultanță care să acopere următoarele procese?
-Identificarea și analizarea proceselor de producție
-Identificarea activelor și a stării fizice a fiecărui activ
-Respectarea cerințelor de mediu
-Identificarea investițiilor necesare pentru repornire
-Evaluarea contractelor
-Evaluarea personalului
-Analiza economică
În plus, studiul cerut de Romgaz mai trebuie să ofere informații detaliate și despre piața de îngrășăminte din România și din regiune dar și despre piața amoniacului și/sau a hidrogenului cu emisii scăzute de dioxid de carbon în 2030 și după această dată.
În acest sens, Romgaz solicită firmelor de consultanță oferte de preț în vederea stabilirii valorii estimate a acestor livrabile și așteaptă expresiile de interes până la data de 20 martie, adică în doar o săptămână.
Sebastian Burduja: “Romgaz are în lucru o analiză pentru preluarea unui mare combinat de îngrășăminte chimice din România. Poate să ofere un preț al gazelor la care acest combinat poate să funcționeze, și ei au ocazia să își diversifice portofoliul”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe 26 februarie.
Ulterior, directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu a confrmat interesul companiei pentru zona de îngrășăminte, deci cu focus pe Azomureș, singura companie din acest sector care mai există, deși acum este oprită.
În opinia sa, „Ne uităm la piaţa de îngrăşăminte din România. Automat un producător de gaze naturale ar avea o sinergie interesantă cu un astfel de activ. În acest moment suntem în perioada de consultare şi de evaluare a bunurilor din piaţă. Azomureş este un producător foarte important de îngrăşăminte din România şi poate avea o mare bucată din piaţă, însă trebuie făcută o analiză foarte concretă. Orice investiţie pe care Romgaz o face trebuie integrată în planul de afaceri pe următorii 10 ani”, a spus Popescu.
Azomureș este cel mai mare consumator de gaze din România, dacă funcționează
Romgaz și îngrășămintele, o poveste veche
În contextul achiziţional, nu este pentru prima dată când se vehiculează ideea ca Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, să devină și producător de îngrășăminte chimice. Inițial, s-a vehiculat ideea ca Romgaz să cumpere unul dintre combinatele grupului Interagro, în contul datoriei pe care grupul condus de omul de afaceri Ioan Niculae o avea către producătorul de gaze iar apoi s-a vehiculat ideea ca producătorul de gaze să facă un comnibat nou.
În acest sens, în 2020, Romgaz a primit concluziile unui studiu pe care l-a cerut, și care a arătat că cea mai bună variantă este construcția unei unități noi, nu achiziționarea uneia vechi existente, dar și costul era de măsură:
Doar investiția inițială se ridica la 2,5 miliarde de euro
Combinatul nou, care ar fi urmat să consume cel puțin 77.100 de metri cubi de gaze pe oră, ar fi urmat să obțină pentru prima dată profit în anul 2028 (fără a se lua în calcul amortizarea), iar Romgaz ar fi urmat să recupereze investiția în 28 de ani. Totuși, și câștigurile ar fi pe măsură. Iniţial, profitabilitatea Romgaz este de circa 6 eurocenți pe metrul cub de gaz, în cazul în care acest gaz ar fi fost folosit în noua unitate, în 2032 profitul ar fi de circa 60 de cenți pe metrul cub.
Iniţial, profitabilitatea Romgaz este de circa 6 eurocenți pe metrul cub de gaz, după profitul ar fi de circa 60 de cenți pe metrul cub
După ce a primit rezultatele acelui studiu, Romgaz a luat decizia să nu se implice în acest proiect. Motivele țineau atât de cheltuielile foarte mari pe care le presupune acest proiect, cât și de know-how-ul limitat la nivelul companiei pe partea de petrochimie. Iar la acel moment, compania nu era implicată în proiectul Neptun Deep, de extracție a gazelor din Marea Neagră, care o costă în total circa 3 miliarde de euro.
Sursa – www.economica.net
