Reprezentanții Parchetului și polițiștii au efectuat 14 percheziții în București și alte județe, într-un dosar care investighează recunoașterea unor stagii de pregătire medicală neefectuate în Republica Moldova.
Ce se ascunde în spatele diplomelor de medic specialist obținute la Chișinău? Autoritățile române investighează un caz care implică mai mulți medici suspectați că și-au obținut titlurile de specialitate pe baza unor documente discutabile. Iată ce se știe până în acest moment.
Stagii neefectuate, dar certificate
Ministerul Sănătății a confirmat miercuri că procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, alături de polițiștii Direcției de Investigații Criminale, au efectuat percheziții la sediul instituției. Scopul a fost strângerea de probe într-un dosar privind recunoașterea unor specializări medicale suspecte.
Din informațiile comunicate, ancheta vizează mai mulți medici care au solicitat recunoașterea titlurilor de medic specialist dobândite în Republica Moldova, la Chișinău, depunând în acest sens documentele și certificatele aferente de absolvire a stagiilor de pregătire. (…) Din informațiile puse la dispoziție de anchetatori, există indicii că unele stagii de pregătire, care necesitau prezența fizică obligatorie a medicilor în unitățile universitare clinice, nu ar fi fost parcurse în realitate, în condițiile în care, pe durata acestor cursuri, medicii se aflau în România, unde activau cu normă întreagă
Specialitățile medicale vizate de anchetă?
Printre domeniile pentru care s-au solicitat certificate contestate se numără patru specializări chirurgicale și două din domeniul stomatologiei. Iată detaliile:
Specializări chirurgicale și imagistică
Medicina de urgență, chirurgia plastică, estetica și microchirurgia reconstructivă, precum și imagistica medicală sunt printre specializările cu cele mai multe certificate emise în Moldova. Aceste specializări presupun stagii practice lungi, uneori de peste un an.
Domenii dentare
Ortodonția, chirurgia dento-alveolară și parodontologia completează lista. Autoritățile susțin că unele documente ar fi fost eliberate fără ca medicii să fi urmat efectiv cursurile.
Aceste specializări sunt foarte căutate în sistemul medical românesc, iar recunoașterea rapidă a calificărilor ar fi permis medicilor să ocupe posturi bine plătite, potrivit unor surse din Ministerul Sănătății.
Cum funcționa acest sistem suspect?
Ce au descoperit anchetatorii până acum? Informațiile preliminare indică un mod de operare simplu: medicii rezidenți din România depuneau cereri pentru recunoașterea stagiilor efectuate în Moldova, însoțite de diplome eliberate de universitatea din Chișinău. Însă verificările au arătat discrepanțe majore.
În practică, aceștia nu puteau fi prezenți în același timp în două țări. Autoritățile moldovene confirmă că nu au existat programe de stagii care să permită lipsa fizică.
Cine ar fi organizat acest sistem? Întrebarea rămâne fără un răspuns clar. Cert este că documentele par să fi fost acceptate fără verificări detaliate în unele cazuri. Ministerul Sănătății anunță acum o revizuire a procedurilor de recunoaștere a diplomelor din străinătate.
Urmările și perspectivele pentru anchetă
Ce consecințe pot apărea? Medicii implicați riscă suspendarea dreptului de practică dacă frauda se dovedește. Pe de altă parte, cei care au urmat cu adevărat programele de pregătire nu vor fi afectați, potrivit surselor.
„Investigăm doar cazurile cu documente dubioase”, precizează un procuror implicat în dosar. Ancheta va dura mai multe luni, iar în acest timp, toate certificatele emise în perioada suspectă vor fi reevaluate.
Mulți se întreabă cum au putut trece neobservate aceste situații. Ministrul Sănătății a anunțat formarea unui grup de lucru pentru monitorizarea mai atentă a recunoașterii calificărilor din afara țării. Între timp, dosarul continuă să se extindă cu noi declarații și probe.
Cazul ridică întrebări importante despre modul în care sistemul medical verifică autenticitatea diplomelor și a stagiilor efectuate în străinătate. Autoritățile promit că vor lua măsuri pentru a preveni astfel de situații pe viitor, astfel încât pacienții să poată avea încredere în competențele specialiștilor din sistemul sanitar românesc.
