duminică, 24 mai 2026 ☁️Columbus18°CNoros

Caută în Jurnalul Național

Publicitate

Ce investigații medicale trebuie să faci dacă ai dureri în piept?

Ciprian Stanescu · 27 august 2020 · Actualizat: 06:55
durere piept

Disconfortul toracic poate varia semnificativ și poate avea multiple origini. În anumite situații, durerea resimțită poate indica probleme severe de sănătate, care necesită intervenție medicală imediată. În acest articol, vom explora posibilele surse ale durerii în piept și investigațiile necesare pentru a obține un diagnostic corect.

 

Percepția durerii toracice este subiectivă și poate fi descrisă în diverse moduri. Uneori, aceasta apare ca un junghi ascuțit, în alte cazuri ca o durere mai puțin intensă, dar persistentă. Pacienții pot simți, de asemenea, o presiune sau o senzație de arsură în zona pieptului. Durerea poate radia spre spate, gât sau brațe. În unele cazuri, aceasta poate fi însoțită de simptome precum greață, amețeli, oboseală, transpirații reci sau dificultăți în respirație.

Care este boala la care ne gândim dacă o persoană de doar 30 de ani se plânge de dureri în piept?RecomandariCare este boala la care ne gândim dacă o persoană de doar 30 de ani se plânge de dureri în piept?

 

Durerea poate să se amelioreze temporar, dar poate reapărea după câteva zile sau se poate intensifica. Manifestările variază în funcție de cauza specifică, dar indiferent de natura durerii, este esențial să consulți un medic de urgență, deoarece viața ta ar putea fi în pericol.

Cauze posibile ale durerii toracice

Există o varietate de afecțiuni medicale care pot provoca dureri în piept. Cele mai frecvente includ:

Caracteristici de calitate și siguranță cărora să le acorzi atenție la achiziția unui dispozitiv de fizioterapieRecomandariCaracteristici de calitate și siguranță cărora să le acorzi atenție la achiziția unui dispozitiv de fizioterapie
  • Infarctul miocardic: o complicație severă ce necesită intervenție medicală rapidă, apărând atunci când fluxul sanguin către inimă este blocat.
  • Angina pectorală: rezultată din circulația deficitară a sângelui către inimă, cauzată de arterele îngustate de plăci de aterom.
  • Ruptura aortei: o urgență medicală în care artera principală care pornește de la inimă se rupe.
  • Pericardita: inflamația sacului care înconjoară inima.
  • Refluxul gastroesofagian: adesea, disconfortul digestiv poate fi confundat cu durerea toracică.
  • Inflamația pancreasului sau a vezicii biliare: durerea abdominală poate radia către piept.
  • Fibromialgia: o afecțiune care poate provoca dureri musculare, inclusiv în zona toracică.
  • Embolia pulmonară: blocarea unei artere pulmonare de către un cheag de sânge, care împiedică circulația normală a sângelui.
  • Pleurezia: inflamația membranei care acoperă plămânii.
  • Hipertensiunea pulmonară: o creștere a presiunii în arterele care irigă plămânii.
  • Atacurile de panică.

 

Astfel, sursele durerii toracice sunt variate și pot fi foarte diferite. Unele dintre acestea nu indică probleme grave, în timp ce altele reprezintă urgențe medicale (precum infarctul, embolia pulmonară sau ruptura aortei). Prin urmare, este crucial să nu ignori durerea și să te adresezi cât mai repede unui specialist pentru un diagnostic corect.

Modalități de diagnosticare

Pe lângă examinarea clinică standard, care include măsurarea pulsului și a tensiunii arteriale, precum și auscultarea inimii și plămânilor cu un stetoscop, medicul cardiolog va recomanda o serie de investigații suplimentare:

Descoperă universul fascinant al cărții Fixiki. Laboratorul distracției: joacă, experimente și învățare într-un singur locRecomandariDescoperă universul fascinant al cărții „Fixiki. Laboratorul distracției”: joacă, experimente și învățare într-un singur loc

 

  • Electrocardiograma: un test rapid care poate identifica un infarct miocardic.
  • Analize de sânge: prezența anumitor proteine în sânge poate indica afectarea inimii, ca urmare a unui infarct.
  • Radiografie toracică: poate evidenția inflamații la nivelul inimii sau plămânilor.
  • Tomografie toracică: utilă pentru diagnosticarea rupturii aortei sau a embolismului pulmonar.
  • Ecografie cardiacă: permite identificarea anomaliilor sau malformațiilor cardiace.
  • Test de stres: evaluează funcția inimii în timpul exercițiului fizic (realizat printr-o electrocardiogramă în timp ce pacientul aleargă pe o bandă).
  • Coronarografie: medicul poate explica detaliile acestei proceduri, care implică introducerea unor catetere prin vasele de sânge pentru a vizualiza arterele coronariene. Aceasta ajută la identificarea blocajelor sau îngustărilor care afectează circulația sângelui.

 

Coronarografia este o procedură sigură, rapidă și minim-invazivă, realizată cu tehnologie avansată, având o durată de maximum 45 de minute și necesitând doar anestezie locală la locul de inserție a cateterului.

 

Aceasta reprezintă cea mai eficientă metodă de diagnosticare a stenozelor arterelor coronariene, care pot provoca dureri toracice. Ignorarea acestei probleme poate duce la complicații severe, inclusiv infarct miocardic.

 

Tratamentul poate fi efectuat imediat, în timpul procedurii, prin angioplastie coronariană cu balon și stent. Un balon mic este introdus prin cateter pentru a lărgi vasele de sânge, urmat de inserarea unui stent care menține vasele dilatate, facilitând astfel circulația normală a sângelui. În cazuri mai severe, poate fi necesară o intervenție chirurgicală de by-pass aorto-coronarian.

 

În concluzie, durerile toracice nu trebuie subestimate, ci investigate prompt, deoarece pot semnala afecțiuni grave sau complicații potențial fatale.