Cele mai importante aspecte privind închiderea exercițiului financiar 2019 și noutățile fiscale din 2020, dezbătute în cadru „FINANCIAL OUTCOME”

Pe 31 ianuarie 2020, prima ediție a evenimentului „FINANCIAL OUTCOME. Închiderea anului financiar 2019, aspecte privind IFRS și noutăți fiscale pentru 2020″, organizat de BusinessMark la Hotel InterContinental București, a fost un succes remarcabil.

Conferința a fost destinată profesioniștilor din domeniul financiar, inclusiv directori financiari, directori generali, controlleri, economi, contabili, consultanți fiscali, auditori și analiști financiari, și a reunit opt specialiști de la companii de renume precum EY România, KPMG România, PwC România, PKF Finconta și Senior Software.

În cadrul celor două sesiuni, experții au discutat teme relevante legate de închiderea exercițiului financiar 2019, aspecte contabile și fiscale, precum și noutăți legislative pentru 2020, inclusiv tendințele actuale în domeniul IFRS.

FINANCIAL OUTCOME, SESIUNEA I

Prima sesiune a fost deschisă de INGA ȚÎGAI, Director, People Advisory Services and Tax Technology and Transformation, EY ROMÂNIA, care a discutat despre noile tendințe în impozitarea persoanelor fizice, inclusiv aspecte legate de pensiile ocupaționale.

„Pensia ocupațională este distinctă de cei trei piloni tradiționali. Aceasta va fi gestionată de un administrator autorizat. Angajatorii vor avea libertatea de a decide asupra detaliilor schemei, cu condiția ca să existe cel puțin 100 de participanți și să se poată direcționa maximum o treime din venitul salarial. Un avantaj este că angajații pot transfera sumele acumulate la un nou loc de muncă. Participarea la schemă nu este obligatorie, iar termenii sunt stabiliți de angajat,” a explicat ea.

Reprezentanții KPMG ROMÂNIA, IONUȚ MĂSTĂCĂNEANU, Director, Servicii de Fiscalitate și GEORGIANA NIȚĂ, Senior Manager, Guvernanță, Risc și Raportare, au detaliat implicațiile contabile și fiscale ale adoptării IFRS 16.

În discuția despre contractele de leasing, au subliniat că, începând cu 1 ianuarie 2019, a fost introdusă o nouă definiție a contractului de leasing, punând accent pe controlul utilizării activelor și pe un model contabil unificat pentru locatari, fără teste de clasificare, care impune recunoașterea activelor și datoriilor în bilanț.

Aspecte esențiale ale IFRS 16 includ:

• evaluarea riguroasă a tranzacțiilor de leasing;
• identificarea tuturor contractelor de leasing și extragerea datelor relevante;
• noi estimări și raționamente;
• volatilitatea bilanțului;
• modificări în termenii contractuali și practicile de afaceri;
• implementarea de noi sisteme și procese.

A urmat ALIN COBILEAC, BI & CPM Team Lead, SENIOR SOFTWARE, care a prezentat conceptul de planificare integrată a afacerii prin CPM (Corporate Performance Management).

„Pe piața muncii din România, talentul devine din ce în ce mai greu de găsit, ceea ce face ca automatizarea proceselor să fie o necesitate. Folosim o aplicație dezvoltată pe platforma BOARD, care include funcționalități de bugetare, raportare și business intelligence, permițând centralizarea unui volum mare de date. Această planificare trebuie să fie un ciclu continuu pentru a obține cele mai bune rezultate,” a explicat el.

GEORGIANA IANCU, Director TVA, PwC ROMÂNIA, a încheiat prima sesiune, discutând despre impactul modificărilor Quick Fixes asupra mediului de afaceri și tranzacțiilor în lanț.

Modificări TVA – Quick Fixes (1 ianuarie 2020):

• Stocuri la dispoziția clientului: toate statele membre vor aplica o simplificare bazată pe condiții comune;
• Vânzări în lanț: bunurile sunt expediate de la furnizorul inițial direct către clientul final, cu excepția vânzării intermediare;
• Condiții mai stricte pentru scutirea TVA pentru LIC.

„Cel mai important aspect se referă la condițiile de scutire TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri (LIC). Este esențial ca clientul să aibă un cod de TVA valid dintr-un alt stat membru și să raportăm corect și la timp. Dovada transportului intracomunitar poate fi realizată prin documente emise de părți independente, precum și prin declarația clientului,” a adăugat ea.

FINANCIAL OUTCOME, SESIUNEA a II-a

În a doua sesiune, GABRIELA MARINETE, Senior Manager, PwC România, a discutat despre pașii necesari pentru pregătirea situațiilor financiare conform IFRS.

„Pregătirea situațiilor financiare conform IFRS este un proces complex, cu obligații legale. Uneori, acționarii impun aceste cerințe. Observăm că tot mai multe companii, inclusiv cele cu capital românesc, doresc să atragă finanțare și să se listeze la bursă, motiv pentru care se pregătesc pentru acest proces. Tranziția inițială este mai dificilă, iar standardul IFRS 1 este esențial pentru adoptarea IFRS pentru prima dată,” a subliniat ea.

În continuare, RĂZVAN UNGUREANU, Senior Manager, Tax Advisory & Compliance Services, EY România, a discutat despre consolidarea fiscală DAC6, o directivă europeană menită să îmbunătățească transparența fiscală și să identifice aranjamentele transfrontaliere potențial agresive din punct de vedere fiscal.

Avantajele principale includ:

• reducerea eforturilor de raportare fiscală;
• posibilitatea de a diminua impozitul pe profit datorat prin pierderi fiscale înregistrate în grup;
• recuperarea rapidă a pierderilor fiscale și reducerea riscurilor de expirare;
• nu este necesar un dosar de prețuri de transfer consolidat.

Dezavantajele principale sunt:

• calculul impozitului pe profit individual rămâne necesar;
• compensarea pierderilor fiscale anterioare intrării în grup nu este permisă;
• dosarul prețurilor de transfer trebuie realizat individual de fiecare membru al grupului;
• responsabilitate separată și solidară.

La finalul conferinței, ALINA FĂNIȚĂ, CEO, PKF FINCONTA, a discutat despre aspectele contabile și închiderea exercițiului financiar, recomandând utilizarea unui checklist pentru verificarea fiecărei clase de conturi.

• Note explicative – secțiunea 6.2 OMF 1802/2014 (trebuie să fie detaliate și să respecte cerințele minime din Secțiunea 6.2);
• Raportul administratorilor (o prezentare fidelă a activităților entității și a riscurilor întâmpinate);
• Declarația nefinanciară (informații despre aspecte de mediu, sociale și de personal);
• Auditare/verificare de către cenzori (testarea anuală a indicatorilor financiari pentru auditarea situațiilor financiare anuale).

Sursa: Financiarul.ro.