Cinci state din UE propun ca Ucraina și Republica Moldova să adere cu drepturi reduse

Germania, Franța și alte trei state membre ale Uniunii Europene au avansat ideea ca Ucraina și Republica Moldova să intre în UE cu drepturi limitate, potrivit unui document obținut de Reuters. Propunerea deschide o dezbatere sensibilă despre cum ar putea arăta o viitoare extindere a Uniunii și cine ar controla deciziile esențiale într-o formulă cu membri „de rang diferit”.

Miza nu este una tehnică. Dacă acest model ar fi preluat, noii membri ar putea avea un statut inferior în dosarele unde astăzi contează unanimitatea, adică exact zonele cu greutate politică maximă: extinderea UE, politica externă și bugetul. Pentru România, care susține explicit apropierea Ucrainei și a Republicii Moldova de structurile europene, discuția are efect direct asupra influenței regionale, securității la granița estică și felului în care se va împărți puterea într-o Uniune mai mare.

Ce înseamnă „drepturi reduse”

Din datele apărute până acum, ideea vizează în special limitarea drepturilor de vot ale noilor membri. Mai exact, Ucraina și Republica Moldova ar putea fi primite în UE fără a participa pe deplin la deciziile unde este nevoie de unanimitate.

RecomandăriCinci state UE, inclusiv Germania și Franța, cer drepturi limitate pentru Ucraina și Moldova

Asta ar schimba logica actuală a aderării. În modelul clasic, un stat care intră în Uniune dobândește, odată cu aderarea, drepturile și obligațiile de membru. Varianta discutată acum ar crea o integrare în trepte, cu acces politic incomplet cel puțin într-o fază inițială. Numai că dosarul disponibil public nu arată dacă formula ar fi una strict temporară sau dacă ar putea deveni un mecanism de durată.

Pentru statele mari din vest, un asemenea sistem ar reduce riscul blocajelor într-o Uniune extinsă. Pentru statele candidate, costul ar fi limpede: aderare fără putere deplină la masa deciziei.

Cine susține propunerea

Reuters a relatat anterior că cele cinci țări care promovează această abordare sunt Germania, Franța, Olanda, Belgia și Luxemburg. Documentul nou menționează explicit Germania și Franța printre susținători, iar informațiile anterioare indicau același grup de cinci.

RecomandăriUngaria renunță la veto. Ucraina și Republica Moldova încep negocierile de aderare la UE pe 15 iunie.

Faptul că două dintre cele mai influente state ale Uniunii merg în această direcție dă greutate inițiativei. Iar dacă și Comisia Europeană ia în calcul o măsură apropiată, cum arată informațiile din dosar, discuția depășește faza unei simple poziționări diplomatice și intră în zona unei posibile reforme instituționale.

De ce contează pentru România

România are un interes strategic evident ca Republica Moldova și Ucraina să avanseze cât mai repede pe traseul european. Un parcurs accelerat spre UE înseamnă, pentru București, o vecinătate mai predictibilă, o ancorare politică mai puternică a celor două state în spațiul occidental și, în cazul Republicii Moldova, o apropiere cu miză istorică și de securitate.

Dar o aderare cu drepturi reduse schimbă datele problemei. Dacă cele două state ar intra fără putere egală de vot în dosare-cheie, România ar avea în vecinătate membri UE cu statut diminuat. Asta poate slăbi capacitatea unui bloc regional estic de a influența deciziile privind politica față de Rusia, ajutorul pentru reconstrucția Ucrainei sau prioritățile bugetare care privesc frontiera estică.

RecomandăriVotul care schimbă calculele războiului. 18 republicani au sfidat linia partidului pentru Ucraina

Și există și o miză financiară. O viitoare extindere a Uniunii va redeschide inevitabil discuția despre fondurile europene, mai ales pe agricultură și coeziune. Intrarea Ucrainei, cu dimensiunea sa agricolă și teritorială, ar modifica balanța bugetară. Dacă aderarea ar fi etapizată și cu drepturi politice restrânse, statele contributoare nete ar câștiga timp pentru a redesena regulile, iar state precum România ar trebui să își recalibreze așteptările privind alocările și alianțele din Consiliu.

Ce spune dezbaterea din UE

Argumentul principal al susținătorilor este funcționalitatea. O Uniune cu mai mulți membri, dintre care unii foarte mari ca populație și suprafață, poate lua mai greu decizii dacă fiecare stat păstrează imediat drept de veto în toate domeniile sensibile. Din această perspectivă, limitarea temporară a drepturilor de vot este prezentată ca o soluție de tranziție.

Dar apare o problemă politică de fond: egalitatea statelor membre. Dacă un stat intră în UE fără aceleași drepturi ca celelalte, se creează un precedent care atinge chiar ideea de suveranitate împărțită pe baze egale. Pentru țările candidate, semnalul poate fi dificil de acceptat, fiindcă aderarea nu ar mai însemna integrare deplină, ci o poziție subordonată în arhitectura instituțională.

Cum relatează Antena3, propunerea vizează în special domeniile care cer unanimitate: extinderea UE, politica externă și bugetul. Acolo se joacă de fapt raportul de forțe dintre statele mari, care încearcă să evite noi blocaje, și statele mai mici, pentru care dreptul de veto rămâne una dintre puținele pârghii de influență reală.

Ce reacții pot urma

În dosarul disponibil nu apar reacții oficiale ale Ucrainei, Republicii Moldova sau României. Dar tema este una care, aproape sigur, va produce rezerve la Chișinău și Kiev. Ambele state încearcă să depășească stadiul de candidat și să arate că merită o ancorare europeană deplină, nu o formulă intermediară fără termen clar de ieșire.

Dar nici în interiorul UE ideea nu este lipsită de risc. Statele care privesc extinderea ca pe o investiție strategică în securitate pot accepta mai greu o aderare „pe jumătate”, tocmai fiindcă aceasta ar lăsa loc frustrărilor politice și ar putea alimenta tensiuni între vechii și noii membri.

Iar pentru România, testul va fi dublu: susținerea accelerării integrării Ucrainei și Republicii Moldova, dar și apărarea principiului că aderarea trebuie să ducă la drepturi egale, nu la o categorie secundă de membri.

Ce urmează

Deocamdată, este vorba despre o propunere formulată de cinci state membre și despre o dezbatere aflată în lucru la nivel european. Următorul pas relevant va fi clarificarea poziției Comisiei Europene și reacția celorlalte capitale, inclusiv a Bucureștiului, asupra unei eventuale reforme a modului de aderare.

Până atunci, discuția se va purta în jurul unei întrebări simple, dar decisive: dacă UE se extinde înainte de a-și schimba regulile de funcționare sau dacă noii membri vor fi acceptați doar într-o formulă limitată politic (cel puțin în prima fază). De răspunsul la această întrebare depind atât parcursul Ucrainei și Republicii Moldova, cât și felul în care România își va proiecta influența într-o Uniune extinsă.