Criza energetica se agraveaza in Europa dupa decizia Slovaciei de a opri curentul pentru Ucraina
Premierul slovac Robert Fico a apăsat pe un buton extrem de sensibil: cel al energiei. Anunțul de ieri, 23 februarie 2026, prin care Slovacia suspendă livrările de electricitate de urgență către Ucraina, nu este o problemă tehnică, ci un șantaj politic în toată regula, legat de conducta de petrol Drujba. Deși Bucureștiul nu este direct implicat, decizia Bratislavei aprinde două becuri roșii pe harta energetică a României și creează riscuri pe care nu ni le putem permite să le ignorăm.
Ce s-a întâmplat, de fapt?
Luni, 23 februarie, premierul slovac Robert Fico a ordonat oprirea livrărilor de energie electrică de urgență către Ucraina. Mișcarea nu a venit cu o justificare tehnică, ci cu una pur politică. Fico a condiționat reluarea acestor livrări de o singură cerință: Ucraina trebuie să reia tranzitul de petrol prin conducta Drujba. Este o folosire directă a pârghiei energetice pentru a rezolva o dispută bilaterală, o tactică ce aduce aminte de manualul Kremlinului.
Reacția de la Kiev a venit rapid, dar a fost una calculată. Operatorul rețelei de transport ucrainene, Ukrenergo, a încercat să minimizeze impactul. Potrivit unui comunicat al companiei, o eventuală încetare a ajutorului de urgență din Slovacia „nu va afecta situația” sistemului energetic ucrainean. Oficialii de la Kiev susțin că ultima dată când au cerut ajutor de avarie de la slovaci a fost „acum mai bine de o lună și într-o cantitate foarte limitată”.
Totuși, Ukrenergo a confirmat că a primit pe 23 februarie o scrisoare de la omologul său slovac, SEPS, cu privire la „revizuirea condițiilor de plată” în cadrul acordului existent. Deci, nu este o rupere totală, ci o renegociere forțată sub presiune politică. Important de clarificat: decizia vizează exclusiv ajutorul de urgență, adică acele livrări pe termen scurt menite să stabilizeze rețeaua în caz de criză. Importurile comerciale de electricitate din Slovacia, bazate pe licitații, continuă deocamdată neafectate.
Contextul: Ucraina, în beznă și la -15 grade
Decizia lui Fico vine în cel mai prost moment posibil pentru Ucraina. După aproape patru ani de la invazia pe scară largă, Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice. În plină iarnă, cu temperaturi care au coborât și la -15 grade Celsius, ucrainenii se confruntă cu pene de curent generalizate. Datele proiectului Green Deal Ukraina arătau recent că absolut fiecare district al țării a fost supus unor întreruperi programate, care durează între 8 și 12 ore pe zi.
În acest peisaj sumbru, importurile de electricitate din Uniunea Europeană au devenit un colac de salvare. Fluxurile de curent dinspre vest au crescut exponențial. Doar în ianuarie, Ucraina a importat 500 GWh, o cantitate de trei ori mai mare decât în luna octombrie a anului precedent. Capacitatea de export a UE către Ucraina a fost mărită de la 2,1 GW la 2,45 GW, însă economiștii de la Helmholtz-Zentrum din Berlin avertizează că această capacitate este rareori utilizată la maximum, atingând potențialul tehnic doar în 10% din timp.
Riscul 1: Efectul de domino. Un precedent periculos pentru regiune
Primul risc major pentru România nu este unul direct, ci unul de natură geopolitică. Robert Fico creează un precedent extrem de periculos: folosirea unui mecanism de solidaritate europeană ca armă într-o dispută bilaterală. Atât operatorul slovac, cât și cel ucrainean sunt membri ai ENTSO-E, rețeaua europeană a operatorilor de transport al energiei electrice. Relațiile dintre ei ar trebui să respecte regulile stricte ale organizației, menite să asigure stabilitate și predictibilitate.
Prin condiționarea ajutorului de urgență de tranzitul petrolier, Fico subminează acest principiu. El arată că angajamentele europene pot fi suspendate în funcție de interese naționale punctuale.
Întrebarea care se pune la București este: ce se întâmplă dacă și alți lideri din regiune, cu viziuni similare, îi vor urma exemplul? Ungaria, un alt vecin important pentru Ucraina și un partener energetic în regiune, ar putea fi tentată să adopte o strategie similară. O astfel de abordare fragmentată transformă piața unică de energie într-un câmp de luptă politic. Pentru România, care este un pilon de stabilitate energetică în regiune și un exportator net de electricitate, această impredictibilitate este o amenințare directă. Orice instabilitate la granițele noastre se poate propaga rapid, afectând tranzacțiile transfrontaliere și, în final, securitatea energetică națională.
Riscul 2: Presiune pe rețeaua României și pe prețuri
Al doilea risc este mult mai tehnic și mai palpabil pentru consumatorul român. Chiar dacă Ukrenergo susține că impactul deciziei slovace este redus, realitatea din teren este că Ucraina are o nevoie disperată de electricitate. Orice sursă, oricât de mică, contează. Când o ușă se închide, chiar și parțial, presiunea pe celelalte uși deschise crește.
România este una dintre aceste uși. Ca vecin direct, cu interconexiuni funcționale, țara noastră este o sursă vitală de energie pentru Ucraina și Republica Moldova. O cerere crescută din partea Kievului, pentru a compensa eventuale pierderi sau pur și simplu pentru a-și diversifica sursele în fața unor parteneri impredictibili precum Slovacia, va pune o presiune suplimentară pe sistemul energetic național.
Ce înseamnă asta concret? O cerere mai mare la export poate duce la o ofertă mai mică pe piața internă, mai ales în perioadele de vârf de consum sau când producția internă (hidro, eoliană) este mai scăzută. Acest dezechilibru poate genera volatilitate și, potențial, o creștere a prețurilor la energie pentru consumatorii și companiile din România. Pe termen lung, o dependență sporită a Ucrainei de importurile din România ar necesita investiții suplimentare în rețelele de interconexiune, costuri care, într-un fel sau altul, se vor regăsi tot în facturi.
Decizia lui Robert Fico este, Deci, mult mai mult decât o știre externă. Este un semnal de alarmă care demonstrează cât de interconectate sunt sistemele energetice și politice din regiune. Stabilitatea rețelei electrice din Ucraina este o problemă de securitate europeană, iar orice fisură în frontul comun de sprijin are potențialul de a trimite unde de șoc care să ajungă până la București.
