Criza energetică lovește Europa prețurile la petrol au explodat cu 70%

Prețurile la petrol și gaze au explodat cu 70%, respectiv 50%, aruncând Uniunea Europeană într-o nouă criză energetică pe fondul războiului din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a avertizat statele membre că prețurile ar putea rămâne ridicate chiar și în cazul unui acord de pace rapid, cerându-le capitalelor să se pregătească pentru o „perturbare potențial prelungită”.

Avertisment de la Bruxelles

lucrurile nu arată deloc bine. Nervozitatea de la Bruxelles este palpabilă, iar pe masură ce realitatea crizei se instalează, se discută măsuri drastice. Țările UE ar putea lua în considerare raționalizarea combustibilului, munca de la distanță și chiar „duminici fără mașini”, o măsură readusă aminte din criza energetică a anilor 1970, totul pentru a reduce cererea de petrol și gaze.

V-ați imaginat că vom discuta din nou despre așa ceva în 2026?

bruxelles-ul cere muncă de acasă

În acest context, secretarul de stat pentru Energie al Poloniei, Wojciech Wrochna, a declarat că țara sa a reușit deja să stăvilească prețurile printr-o plafonare și prin reducerea taxelor la combustibil. El a cerut ca Bruxelles-ul să ofere capitalelor UE „flexibilitate” pentru a „implementa măsurile”.

Trump pune paie pe foc

Iar la Washington, tonul este complet diferit. Președintele american Donald Trump a afirmat marți că țările care au ignorat solicitările anterioare ale SUA de a sprijini redeschiderea Strâmtorii Ormuz și care acum se confruntă cu penurii de combustibil pentru avioane ar trebui „să-și facă un pic de curaj întârziat, să meargă în Strâmtoare și pur și simplu să-l ia (petrolul)”.

Stai puțin, cum vine asta? Trump a mai spus că războiul s-ar putea încheia în „două sau trei săptămâni” și urmează să se adreseze națiunii miercuri seara cu o actualizare.

RecomandariAvertisment devastator pentru Europa. Guvernele repetă o greșeală care prelungește criza energetică

Mai mult, Trump a atacat dur Franța, susținând că Parisul a împiedicat avioanele americane care se îndreptau spre Israel cu provizii militare să-i survoleze teritoriul. „Franța a fost FOARTE NEAJUTORĂ în ceea ce privește „Măcelarul din Iran”, care a fost eliminat cu succes! S.U.A. va ȚINE MINTE!!!”, a scris Trump pe Truth Social. Replica Parisului a venit rapid, biroul președintelui Emmanuel Macron declarându-se „surprins” de remarcile lui Trump, dar insistând că decizia este în conformitate cu „poziția franceză de la începutul acestui conflict”.

Secretarul de stat Marco Rubio a turnat și el gaz pe foc, declarând pentru Fox News că SUA vor trebui să-și „examineze” relația cu NATO după încheierea războiului.

Ucraina, prinsă la mijloc

În timp ce toate privirile sunt ațintite spre Orientul Mijlociu, miniștrii de externe ai UE s-au reunit simbolic la Kiev, încercând cu disperare să mențină atenția asupra țării sfâșiate de război. Conflictul din Iran riscă nu doar să golească stocurile militare occidentale, ci și să umple cuferele Moscovei, pe măsură ce țările caută alternative la petrolul și gazele blocate la nivel global.

RecomandariTiparul Trump lovește din nou Europa se teme că va plăti scump criza din Ormuz

Prezentă la Kiev, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a declarat pentru Europe Today că relația dintre Ucraina și UE este un „parteneriat bun și puternic”. Asta în ciuda faptului că președintele Zelenski a încheiat recent o serie de acorduri cu țările din Golf, pe fondul incertitudinii privind sprijinul occidental. Cu împrumutul important de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina încă blocat de veto-ul Ungariei, Țoiu a spus că UE are nevoie de „instrumente mai bune” pentru a permite „decizii mai rapide” în politica externă.

Planul B pentru Kiev

Numai că blocajul maghiar ar putea fi ocolit. Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a declarat marți că utilizarea activelor rusești înghețate rămâne o opțiune dacă Viktor Orbán refuză să ridice veto-ul asupra împrumutului de 90 de miliarde de euro după alegerile din 12 aprilie. Ea a subliniat că activele ar trebui să rămână o opțiune pe masă dacă împrumutul continuă să fie blocat.

„Planul A a fost utilizarea activelor înghețate. Așadar, ar trebui să reținem că, dacă planul B nu funcționează, să ne întoarcem la planul A, dar cu siguranță trebuie să livrăm Ucrainei finanțarea de care are nevoie pentru a rezista agresiunii rusești”, a spus Kallas.

O mutare îndrăzneață.

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a întărit mesajul, spunând că activele imobilizate „nu sunt scoase de pe masă” și „nu pot fi scoase de pe agendă până când și dacă Rusia nu plătește toate reparațiile”.

Scandalul de la Budapesta

Frustrarea față de Ungaria atinge cote maxime la Bruxelles, mai ales după o investigație explozivă publicată marți. O înregistrare a unei convorbiri telefonice din 2024 între ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, și omologul său rus, Serghei Lavrov, arată cum Szijjártó s-a oferit să facă lobby pentru a scoate sora unui oligarh rus de pe lista de sancțiuni a UE, la cererea lui Lavrov.

„Te sun la cererea lui Alisher și el doar m-a rugat să-ți amintesc că făceai ceva în legătură cu sora lui”, i-a spus Lavrov lui Szijjártó, referindu-se la oligarhul rus Alisher Usmanov și sora sa, Gulbahor Ismailova. Răspunsul ministrului maghiar a fost: „împreună cu slovacii, depunem o propunere la Uniunea Europeană pentru a o scoate de pe listă”.

Întrebată despre investigație, Kaja Kallas a replicat tăios: „Miniștrii europeni ar trebui să lucreze pentru Europa, nu pentru Rusia”. Scandalul (care pică fix înainte de alegerile parlamentare din 12 aprilie) a pus și mai multă presiune pe Budapesta. Szijjártó s-a apărat, argumentând că discuțiile cu oficialii ruși fac parte din practica diplomatică de rutină.