CSM reclamă un atac asupra independenței Justiției de un an

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Odagiu (președintele CSM), a afirmat că Secția pentru judecători a constatat, cu unanimitatea membrilor prezenți, existența unui „atac constant asupra independenței Justiției” de aproximativ un an și a legat această concluzie de presiuni politice, de absența președintelui României de la ședințele plenului și de blocarea unor concursuri din sistem.

Dincolo de anunț, miza practică este dublă. Pe de o parte, CSM vorbește despre riscul unui control politic asupra puterii judecătorești. Pe de altă parte, un memorandum trimis la Ministerul Finanțelor din 5 mai nu a primit nici până acum răspuns, iar fără acest pas administrativ concursurile din sistemul judiciar rămân blocate, deși posturile sunt deja prinse în buget și, potrivit CSM, ocuparea lor nu ar aduce cheltuieli suplimentare.

Pentru public, asta înseamnă mai mult decât o dispută între instituții. Dacă posturile vacante rămân neocupate, presiunea pe instanțe crește într-un sistem care se confruntă deja cu judecători încărcați de dosare și cu plecări din magistratură. Iar când CSM spune că a sesizat instituțiile europene, semnalul nu mai privește doar relația dintre magistrați și politicieni, ci și modul în care România poate ajunge din nou sub observație pe tema statului de drept.

CSM spune că ținta ar fi schimbarea regulilor din justiție

Liviu Odagiu a susținut că presiunile nu ar viza doar imaginea sistemului, ci chiar regulile lui de funcționare. El nu a numit, în declarațiile disponibile până acum, actorii politici la care se referă și nici deciziile punctuale care au dus la această constatare a Secției pentru judecători.

„Justiția, Consiliul Superior al Magistraturii, Secția pentru judecători, cu unanimitatea membrilor prezenți, a constatat că există, de un an de zile, un atac constant asupra independenței Justiției.”

Iar acuzația a fost dusă mai departe de șeful CSM, care a descris și scopul pe care îl vede în aceste presiuni.

„În toată această perioadă interesul a fost decredibilizarea Justiției, modificarea regulilor de funcționare a puterii judecătorești, astfel încât la final să se ajungă la o acaparare a Justiției și la un control politic asupra acesteia.”

Afirmația este una cu greutate instituțională, fiind formulată de conducerea forului care garantează independența justiției. Numai că, în lipsa unor exemple concrete prezentate public, rămâne neclar la ce inițiative sau acțiuni politice se referă exact CSM.

Absența președintelui României de la plenul CSM adâncește tensiunea

Liviu Odagiu a spus că președintele României nu a participat până acum la nicio ședință a plenului CSM, deși invitațiile ar fi fost trimise înaintea fiecărei reuniuni de la începutul mandatului său. Sursa nu precizează de ce președintele României nu a fost prezent și nici dacă a transmis un reprezentant.

Conform Adevarul, Odagiu a prezentat această absență ca pe un fapt constant, nu ca pe un episod izolat. În plan instituțional, mesajul este că relația dintre Palatul Cotroceni și CSM funcționează sub nivelul de dialog pe care îl așteaptă sistemul judiciar.

„Este adevărat că președintele României nu a fost prezent până la acest moment la niciuna dintre ședințele plenului Consiliului Superior al Magistraturii.”

Și această absență contează politic. Președintele are un rol central în arhitectura constituțională a justiției, iar lipsa lui de la plen poate alimenta percepția unei rupturi între instituțiile care ar trebui să colaboreze pe teme sensibile, de la numiri până la reforme și resurse pentru sistem.

Memorandumul blocat la Finanțe ține pe loc concursurile

O parte imediată a conflictului privește organizarea concursurilor din sistemul judiciar. Liviu Odagiu a spus că un memorandum necesar a fost trimis la Ministerul Finanțelor încă din 5 mai și că, până la acest moment, nu există răspuns, deși CSM a revenit cu solicitări.

Față de termenul de 5 mai, întârzierea a depășit deja mai multe săptămâni. Iar problema devine mai greu de explicat prin lipsa fondurilor, deoarece, potrivit CSM, posturile pentru care ar urma să fie organizate concursuri sunt deja prevăzute în buget. Cu alte cuvinte, blocajul reclamat nu ar ține de bani noi, ci de lipsa semnăturii administrative.

„Din 5 mai memorandumul este la Ministerul Finanțelor și din 5 mai, deși am solicitat, am revenit, nu am primit niciun răspuns de ce nu se semnează acel memorandum”, a declarat Odagiu.

Pentru instanțe și parchete, efectul este concret: dacă recrutarea întârzie, posturile rămân goale mai mult timp, iar volumul de muncă se distribuie tot către personalul deja existent. Într-un sistem descris chiar de magistrați ca fiind sufocat de dosare, fiecare lună de amânare mută costul în durata proceselor și în presiunea pe oamenii din sistem.

CSM a dus disputa și la nivel european

Președintele CSM a anunțat că instituția a transmis către instituțiile europene o hotărâre privind riscurile la adresa independenței justiției. Gestul a fost prezentat drept o formă de avertizare timpurie privind statul de drept din România.

Dar nu a fost anunțat încă ce reacții au venit din partea instituțiilor europene și nici ce pași ar urma după această sesizare. Fără un răspuns oficial extern, demersul are pentru moment valoarea unui semnal politic și instituțional, care arată cât de sus apreciază CSM gravitatea situației.

„Faptul că am trimis această hotărâre către toate aceste instituții (…) nu reprezintă altceva decât o avertizare timpurie cu privire la pericolele la care este expus statul de drept în România”, a spus Liviu Odagiu.

Ce urmează concret este deocamdată nerezolvat pe două fronturi: Ministerul Finanțelor nu a explicat de ce memorandumul trimis pe 5 mai nu este semnat, iar CSM nu a prezentat încă public numele actorilor politici pe care îi acuză că ar fi vizat „acapararea Justiției și controlul politic asupra acesteia”.